Redăm, în continuare, postarea de pe pagina de facebook a lui Predoiu:
Odată cu raportul MCV s-au reaprins spiritele in jurul subiectului Justiţie – Anticorupţie si au reapărut ”experţii” si interesaţii de toate soiurile.
1. Aud din ce in ce mai des teza că anticorupţia ar fi ucis capitalul românesc, pentru că multi capitalişti români sunt acum la beci sau in anchete, iar firmele lor s-au inchis. Dar ce fel de capital românesc era acesta care a ajuns la beci? Cumva clădit pe contracte pe bani publici luate prin ”licitaţie” pregatită de ”uleiul” corupţiei? Cumva ridicat prin inlăturarea concurenţilor neconectaţi politic la telefonul roşu, portocaliu, galben, verde turcuoaz sau bleu ciel? Cumva injectat financiar cu credite bancare obţinute fara garanţii si nerambursate dupa ce au fost trecute prin companiile ”bidon” sau prin off shorurile din deşerturile Orientului Mijlociu pana s-a pierdut urma banilor? Eu cunosc capitalişti romani care susţin anticorupţia, care au refuzat să intre in jocul mitei pentru contracte obţinute politic, capitalişti carora firmele le merg bine tocmai pentru că nu s-au bazat pe suport politic, ci pe inovaţie antreprenorială, management si corectitudine financiară si fiscală. Şansa lor este ca regulile concurenţei libere să guverneze economia. Iar anticorupţia este binevenită in acest sens.
2. Un alt argument fals pe care il vedem întins de fostul premier Ponta este că anticorupţia opreşte investiţiile, pentru că nimeni nu mai semnează. Bine că a semnat Ponta Memorandumul Rompetrol prin care a iertat o companie straină de sute de milioane. Să vedem cu cât si de unde vă creşte contul fundaţiei fostului premier făcut pentru cooperarea estică.
3. Se mai spune adeseori că ”la ei corupţia e mai mare decât la noi” si nu au anticorupţie, drept pentru care trebuie incetată anticorupţia la noi. Eu zic invers, dacă sunt si alte locuri in Europa unde avem corupţie – si sunt astfel de locuri, fără indoială – eu zic să le pună si lor Comisia un MCV, masură pe care am cerut-o la Bruxelles atunci când am fost ministru, pe vremea in care cei care se plang astâzi de anticorupţie nu păreau să fie ingrijoraţi de reformele din Justiţie. Anticorupţia trebuie acum dublată de prevenţie solidă şi de recuperarea prejudiciilor. In 2011 am creat în Ministerul Justiţiei un Birou de Recuperare a Creanţelor provenite din infracţiuni, in special din conturi bancare ascunse în bănci străine. Planul era să fie transformat într-o agenţie independentă la sfârşitul lui 2012, dar n-a mai fost să fie. După ce-a ţinut proiectul 4 ani pe tuşa (de ce oare?), fostul guvern a catadicsit sa-i dea drumul la finalul lui 2015. Acum e momentul să intre in scenă această Agenţie de Recuperare a prejudiciilor provenite din infracţiuni. In anii urmatori ar putea fi noul star al constelaţiei anticorupţie, cu condiţia să existe voinţa politică, iar şeful acestei agenţii să iasă din faza de seminarii, conferinţe si contemplat power point-uri.
Avem acum instituţia necesară pentru a aduce bani furaţi acasă, numai să se ia undeva această decizie. Iată o temă pentru Guvernul Tehnocrat care nu ar avea de ce să ezite, nici măcar dacă va stramba din nas vicepremierul venit de la PSD. Iar daca nu o să fie in stare, atunci Guvernul să facă o amnistie fiscală inteligentă si să aducă banii acasă, pentru că deocamdată stau pe la altii si fac pui.
PS. Obiectiv privind lucrurile, soarta procurorului general Nitu este pecetluita, vom asista la o demisie fireasca in acest context.
