Astfel, acesta a prezentat un exemplu clar în care salariul net crește cu doi lei, iar la fel, angajatorul are un câștig de doi lei, dar cu o condiție: dacă crește și salariul brut.
„Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017 salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”, a explicat ministrul Ionuţ Mişa într-o conferinţă de presă. Rezultă că salariatul va avea un câştig de 2 lei şi angajatorul tot un câştig de 2 lei, dar cu condiţia ca salariul brut să crească de la 3.200 la 3.840 de lei.
Oficialul a insistat asupra faptului că această mutare a CAS de la angajator la angajat trebuie văzută în complementaritate cu scăderea impozitului pe venituri de la 16% la 10%. „Această reducere va avantaja 4,8 milioane de salariaţi”, a precizat Ionuţ Mişa. În plus, el a arătat că scăderea impozitului pe venit se va aplica şi persoanelor fizice autorizate care au activităţi independente, dar şi veniturilor din dobânzi, chirii, activităţi agricole, premii şi investiţii - cu excepţia dividendelor.
„Rezultă o creştere cu 7,1% a veniturilor obţinute din aceste activităţi”, a menţionat ministrul, potrivit Mediafax.
Aceeaşi reducere se va aplica şi pensiilor, lucru de care vor beneficia 250.000 de pensionari, în condiţiile în care pensiile sub 2.000 de lei sunt deja scutite de impozit începând cu 1 februarie 2017.
Pentru celelalte pensii, impozitul de 10% se va aplica doar asupra sumei care depăşeşte pragul de 2.000 de lei, a mai arătat ministrul. Aşadar, mutarea CAS de la angajator la salariat ar putea fi o măsură cel puţin neutră pentru ambele părţi, dar cu condiţia ca salariul brut să crească – fie şi numai scriptic, în calculele contabililor – proporţional cu reducerea poverii fiscale pe care o vor resimţi angajatorii. Acest „amănunt” i-a determinat pe liderii mediului de afaceri să conteste măsura propusă de Guvern şi să ceară o perioadă de întârziere cu 3-6 luni pentru analiza şi implementarea ei.
