Şeful statului a adus în discuţie, duminică, o posibilă problemă de constituţionalitate în cazul noului Guvern, invocând articolul 102 din Constituţie, care reglementează rolul şi structura Guvernului.
"Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice", se arată în articolul indicat de Traian Băsescu.
Şeful statului preciza că noul Guvern trebuie să prezinte inclusiv un nou program de guvernare în Parlament, care să includă punctele programatice solicitate de UDMR.
"Un guvern nu poate să guverneze pe un program neadoptat de Parlament", a susţinut Traian Băsescu, insistând ca punctele solicitate de UDMR să nu rămână într-un acord secret de guvernare.
În baza acestei argumentaţii, bazată şi pe faptul că Victor Ponta ar dori şi o schimbare a structurii Guvernului, Băsescu a clamat necesitarea declanşării de la zero a unei noi proceduri de desemnare a premierului şi de instalare a Guvernului.
Singurul precedent de această natură, similar celui iniţiat de Ponta, ar fi noul Guvern Tăriceanu din 2007, după ce PDL nu a mai făcut parte din Cabinet, însă în Parlament a fost menţinut acelaşi program de guvernare.
De cealaltă parte, premierul Victor Ponta susţine că modificarea pe care o va face în Parlament asupra structurii Guvernului intră sub incidenţa articolului 85 din Constituţie, care reglementează numirea Guvernului şi remanierile.
Astfel, articolul 85, alineatul 3 menţionează: "Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru".
Cu toate acestea, alineatul 2 al aceluiaşi articol stabileşte că "în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului".
În plus, Victor Ponta aduce ca argument în favoarea sa faptul că în Legea fundamentală sunt precizate în mod clar care sunt cazurile în care Guvernul este demis, respectiv în cazul unei moţiuni de cenzură sau al demisiei premierului.
Pe de altă parte, programul de guvernare al actualului Guvern precizează în conţinutul său faptul că este un document politic asumat de USL. În cazul desfiinţării USL, programul de guvernare ar putea suferi modificări sau completări de natură a fi adus la zi, ceea ce ar necesita un nou vot de încredere în Parlament. Premierul Victor Ponta a precizat ca nu va schimba programul de guvernare.
Cu toate acestea, atacarea la Curtea Constituţională a hotărârii Parlamentului prin care este modificată structura Guvernului şi componenţa politică nu poate fi realizată de catre Traian Băsescu. Acest demers poate să aparţină, conform articolului 27 al Legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, doar preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, unui grup parlamentari sau unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
"Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori", mentionează legea.
Prin urmare, un demers al şefului statului la Curtea Constituţională poate să-i aparţină preşedintelui Traian Băsescu doar în situaţia în care solicită soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională. De altfel, CC a fost în situaţia de judeca, în ultimii ani, mai multe astfel de situaţii privind remanierea miniştrilor.
Totuşi, şeful statului ar trebui să prezinte elementele concrete ale unui astfel de conflict de natură constituţională, mai ales în situaţia în care programul de guvernare al actualului Cabinet nu ar fi modificat cu ocazia remanierii guvernamentale.
Decizia Curţii va fi dificil de estimat, luand în calcul faptul că, din cei nouă membri ai Curţii, patru au fost sprijiniţi de Traian Băsescu sau de PDL, doi de PNL, doi de PSD şi unul de UDMR.
