Reducerea dependenței de importurile energetice din Rusia și pregătirea pentru iarna viitoare reprezintă obiectivele principale ale reuniunii extraordinare a miniștrilor. Pentru a veni cu soluții constructive și adaptate actualului context geopolitic și de securitate Comisia Europeană a propus la data de 20 iulie 2022 un plan care cuprinde măsuri coordonate de economisire a gazului natural, în vederea garantării securității aprovizionării cu gaze naturale a UE.
Conform estimărilor Comisiei Europene și a majorității statelor membre, măsurile pro-active de pregătire pentru iarna viitoare sunt mai eficiente decât cele reactive în caz de întrerupere a livrărilor și transmit un mesaj clar la nivel internațional cu privire la poziția unitară a statelor membre ale Uniunii Europene în fața tentativelor de șantaj ale Rusiei.
Încă de la declanșarea războiului din Ucraina și a crizei energetice, România a susținut și continuă să sprijine cooperarea la nivel european, în scopul depășirii în mod constructiv a provocărilor, urmărind de asemenea protejarea intereselor sale strategice.
În marja Consiliului Energiei, Miniștrii au ajuns la un acord politic privind propunerea de Regulament al Consiliului privind acțiuni coordonate de reducere a consumului de gaze pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 la nivelul statelor membre prin măsuri menite să asigure un flux constant de gaze către consumatorii protejați și industria critică.
Regulamentul presupune, în esență, ca volumul de gaze consumat la data de 31 martie 2023 să fie cu 15% mai mic decât media volumului consumat în perioada similară din ultimii 5 ani pentru a ne asigura securitatea în aprovizionarea cu gaze în iarna 2022-2023, precum și un nivel adecvat de gaze în depozite în trimestrul II al anului 2023.
Măsurile de economisire vor avea un caracter VOLUNTAR la nivelul statelor membre, Comisia furnizând un set de instrumente pe care țările le pot lua în calcul în funcție de specificitățile naționale. În măsura în care se materializează riscul întreruperii complete sau al reducerii a aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, prin decizie de implementare a Consiliului, se va putea aproba intrarea în stare de alertă la nivelul UE, prin care se vor lua măsuri coordonate de reducere a consumului, până la atingerea unei scăderi în procent de 15%.
Reducerile anterioare intrării în vigoare a stării de alertă comparativ cu perioada similară din ultimii 5 ani, sunt de asemenea reflectate în ținta de reducere, lucru care ușurează demersurile naționale. La parcursul de reducere a consumului vor fi luate în calcul și o serie de flexibilități negociate în textul regulamentului. Spre exemplu, gazul utilizat în scopuri non-electrice poate fi dedus din ținta de economisire, la fel și volumele de gaz natural stocate care depășesc țintele intermediare de înmagazinare stabilite în regulamentul privind obligativitatea stocurilor de gaze naturale. În cazul României nivelul de stocare la momentul actual este de 55%, peste nivelul obligatoriu de 46% la 1 august 2022.
România, prin profilul de consum, dar și prin disponibilitatea unor surse interne de gaze naturale, este bine poziționată pentru a face față iernii 2022-2023. În cazul în care vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a consumului de gaze, consumatorii casnici, IMM-urile, serviciile sociale sau industria critică nu vor intra în sfera de aplicare. De asemenea, la propunerea României, a fost recunoscut rolul critic al sectorului de încălzire centralizată în securitatea aprovizionării, prin garantarea constantă a volumelor de gaz necesare pentru acest sector.
Miniștrii au discutat de asemenea pe marginea celor mai recente evoluții la nivel european cu privire la aprovizionarea cu gaz în contextul continuării agresiunii Rusiei în Ucraina.
Măsurile adoptate de statele membre în scopul pregătirii pentru iarnă vizează creșterea eficienței energetice, utilizarea surselor regenerabile de energie și a celor cu emisii reduse de carbon și producție în bandă, consolidarea interconectărilor la nivelul rețelei gazelor naturale, adoptarea unor măsuri pentru protejarea populației și industriei în contextul creșterii prețurilor la energie.
România a susținut importanța surselor de energie indigene, fiind deja demarată extracția de gaze naturale din Marea Neagră care acoperă aproximativ 10% din consumul anual al țării noastre. Prin realizarea investiției în perimetrul Neptune Deep, România va deveni independentă de importurile de gaze naturale, fiind deopotrivă un factor de stabilitate în regiune. Energia nucleară și, într-o oarecare măsură, cărbunele, prin producția lor în bandă reprezintă un element suplimentar de echilibrare a rețelei. În viitorul apropiat, România este interesată de finalizarea interconectărilor aferente Coridorului Vertical și Coridorului Transbalcanic de gaze pentru a fluidiza aprovizionarea din surse noi de furnizare în regiune. De asemenea, operaționalizarea Platformei energetice UE pentru achiziția în comun a gazelor naturale este o cerință necesară pentru a asigura distribuirea unor fluxuri suplimentare de gaze din state terțe, la prețuri stabile.
Prețurile crescute la energie reprezintă în continuare un subiect care se află în atenția Comisiei Europene și a Miniștrilor Energiei. Analiza diferitelor posibilități de optimizare a design-ului actual al pieței de energie este de interes pentru România în vederea asigurării unui preț accesibil pentru consumatori. În acest sens, România susține în continuare explorarea posibilității de decuplare a prețului la energie electrică de prețul la gaze naturale, arhitectură care ar permite limitarea efectului de contagiune a creșterii prețului la gaze naturale asupra prețului la energie. Comisia Europeană a indicat că va realiza un studiu de impact cu privire la diferite măsuri de optimizarea a designului pieței de energie electrică.
