"Singura modificare de structură s-a făcut la administraţia publică locală, ca prim pas al descentralizării financiare şi administrative în sensul că se dă o limită minimă - salariul minim pe economie - şi una maximă - salariul viceprimarului sau vicepreşedintelui de Consiliu judeţean, al căror coeficient apare în lege. Urmează ca salariile să fie stabilite în funcţie de nomenclator şi ierarhie de către consiliile judeţene şi locale, prin hotărâri de consilii judeţene şi consilii locale. Atenţie, nu de primari sau de către preşedinţii de consilii judeţene, ci de consilii locale şi judeţene! Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor şi Comunelor au salutat decizia ca prim pas spre descentralizare şi autonomie locală autentică", a explicat Olguţa Vasilescu, în plenul Senatului.
Tot luni, Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici a anunţat că de miercuri angajaţii din administraţia publică vor înceta lucrul, oamenii fiind nemulţumiţi că în legea salarizării unitare nu a fost introdusă o grilă pentru funcţionarii din acest domeniu, urmând să participe peste 120.000 de oameni. Sindicaliştii susţin că săptămâna următoare, în funcţie de forma în care legea va intra în dezbatere în Camera Deputaţilor va fi organizat un miting.
"Actuala forţă politică coordonatoare sfidează Constituţia României, exclude din legea salarizarii categoria administraţiei publice locale, sfideaza legea privind statutul funcţionarilor publici, care prevede că salarizarea se face prin lege, nu prin decizii ale Consiliului Local sau Judeţean. Cu toate că am încercat să corectăm aceste derapaje, mesajul nostru e că fără proteste nu se poate corecta această lege. Suntem nemultumiţi de faptul că nu a fost introdusă o grilă de salarizare pentru funcţionarii din administraţia publică", a declarat Sebastian Oprescu, preşedintele sindicatului.