UPDATE: La ora 21, ora închiderii urnelor de vot, au votat 39,48% dintre români, adică peste 7,2 milioane de alegători.
103.000 de voturi au venit din diaspora.
EXIT POLL alegeri parlamentare 2016. PSD 44%, PNL 22%, USR 10%. Ce partide sunt sub pragul electoral
UPDATE: Până la ora 20.00, cu doar o oră înainte de închiderea urnelor, au votat 38,65% dintre români, mai precis peste 7 milioane de alegători.
Judeţele fruntaşe din punct de vedere al prezenţei la vot sunt Olt, Teleorman şi Dolj, în timp ce codaşele sunt Maramureş şi Vaslui. În Capitală au votat 40,46% dintre alegători.
În diaspora au votat, până la ora 20, ora României, peste 98.000 de persoane. Pe listele suplimentare au votat 337.248 de români.
UPDATE. La ora 19, au votat 36,85% dintre alegători. În Capitală au votat, conform BEC, 37,94%.
UPDATE. Până la ora 18, au votat peste 34% dintre Români, în Bucureşti votând peste 35% dintre alegători.
Dintre judeţe, se înregistrează o prezenţă la vot de peste 42% în Olt şi Teleorman, judeţele codaşe la prezenţa la vot fiind Maramurel şi Timiş. În diaspora au votat 81.000 de români.
UPDATE. Până la ora 17 au votat 30,68% dintre români, aproximativ 5,6 milioane de români. În Capitală aproximativ 30% dintre alegători au votat.
Judeţele cu cel mai mare număr de votanţi sunt Olt şi Teleorman, cu peste 37%. Printre judeţele codaşe, cu cei mai puţini alegători, se numără Maramureşul, Timişul şi Aradul.
În diaspora au votat, până la ora 17, aproximativ 70.000 de alegători.
UPDATE. Până la ora 16.00, au votat 27,07% dintre români. Cei mai mulţi dintre votanţi provin din mediul urban.
Până la ora 16:00 au votat 4.943.231 de români, din cele 18.263.875 de persoane aflate pe liste.
UPDATE. Până la ora 15.00, au votat 23,7% dintre români. Cei mai mulţi dintre votanţi provin din mediul urban, peste 58% din total.
Peste 4,3 milioane de alegători au votat până la ora 15.00, prezenţa la nivel naţional fiind de 23,73%, cel mai mare procent fiind înregistrat în judeţul Teleorman, 28,66%, în timp ce în Maramureş este cea mai mică prezenţă din ţară, de 18,4%.
În Bucureşti, prezenţa este de 24,7%. Numărul bărbaţilor care au votat este mai mare decât cel al femeilor, cei mai numeroşi votanţi fiind cei din categoriile de peste 45 de ani. Au votat mai mulţi alegători din mediul urban faţă de cei din rural.
Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC), până la ora 15.00 au votat 4.333.599 de persoane. Cea mai mare prezenţă se înregistrează în judeţele Teleorman, Olt, Botoşani, Dolj, Dâmboviţa, Constanţa, Mehedinţi, cu o participare la vot de peste 26% din numărul de alegători.
Alegeri parlamentare 2016 EXIT POLL. Rezultate EXIT POLL la alegeri - ora 13.00
UPDATE. Până la ora 14.00, au votat 20.23% dintre români. Cei mai mulţi dintre votanţi provin din mediul urban, peste 41,74% din total.
Cele mai mare procentaje au fost înregistrat în judeţele Teleorman, 25,85, Olt 25,77%, Dolj - 23,91%, Constanţa - 23,64%.
În Maramureş a fost înregistrată cea mai mică prezenţă din ţară, de 16,17%. În Bucureşti, prezenţa a fost de 22,20%.
Alegeri parlamentare 2016 Diaspora. Cum se desfăşoară ALEGERILE PARLAMENTARE 2016 din DIASPORA
UPDATE. Până la ora 12.00, au votat 12,47% dintre români. Cei mai mulţi dintre votanţi provin din mediul urban, peste 53% din total.
Peste 2,2 milioane de alegători au votat până la ora 12.00, prezenţa la nivel naţional fiind de 12,47%, cel mai mare procent fiind înregistrat în judeţul Teleorman, 17,49%.
Alte judeţe cu prezenţă mare se înregistrează în judeţele Olt, Dolj, Dâmboviţa, Constanţa cu o participare la vot de peste 15% din numărul de alegători.
În Maramureş a fost înregistrată cea mai mică prezenţă din ţară, de 8,2%. În Bucureşti, prezenţa a fost de 12,6%.
Alegeri parlamentare 2016 EXIT POLL. Primele rezultate EXIT POLL la alegeri - ora 11.00
UPDATE. Până la ora 11.00, au votat 8,62% dintre români. Cei mai mulţi dintre votanţi provin din mediul urban, peste 53% din total.
Peste 1,5 milioane de alegători au votat până la ora 11.00, prezenţa la nivel naţional fiind de 8,62%, cel mai mare procent fiind înregistrat în judeţul Teleorman, 12,7%. Alte judeţe fruntaşe: Olt, Dolj, Dâmboviţa, cu o prezenţă de peste 11% din numărul de alegători.
În Maramureş a fost înregistrată cea mai mică prezenţă din ţară, de 5,7%. În Bucureşti, prezenţa este de 8,26%.
UPDATE. Până la ora 10.30, au votat 7,4% dintre români. Cei mai mulţi dintre votanţi provin din mediul urban, peste 53% din total.
Alegătorii cei mai matinali au fost cei din judeţele Teleorman - prezenţă la vot de 11,07%, Olt - 10,6%, Dâmboviţa - 9,6%, Dolj - 9,5%, Giurgiu - 9,1%.
Alegeri parlamentare 2016 Diaspora. Cum se desfăşoară ALEGERILE PARLAMENTARE 2016 din DIASPORA
UPDATE, ora 8.00. Prezenţa la urne pe ţară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 8,00 de 1,0840%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC). Potrivit BEC, în Capitală au votat 0,86% dintre alegători.
Procentele cele mai mari s-au înregistrat în judeţele: Olt - 1,8%, Dâmboviţa - 1,7%, Teleorman - 1,6%, Gorj - 1,5%, Giurgiu - 1,5%, Vâlcea - 1,4% şi Ilfov - 1,4%.
Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în judeţele: Sibiu - 0,8%, Maramureş - 0,9%, Bistriţa-Năsăud - 0,9%, Timiş - 0,9%.
Cea mai slabă prezenţă la primele ore ale dimineţii se înregistrează în judeţele Bistriţa-Năsăud - 4,9%, Maramureş -5,02%, Sibiu - 5,3% În Capitală, au votat până la ora 10,30 peste 6,9% dintre alegători.
În cursa electorală pentru scrutinul din 11 decembrie s-au înscris în total 6.477 de candidați, potrivit Biroului Electoral Central, 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat.
Prezența la vot în timp real. VEZI AICI
Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
În circumscripțiile electorale din țară vor fi aleși 308 deputați și 134 de senatori. În circumscripția electorală 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați.
Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în caz de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților și de cel puțin 33 de ani pentru a fi
aleși în Senat.
Alegerile parlamentare vor fi monitorizate în timp real. Sistemul va detecta votul multiplu
Alegeri parlamentare. În noul Legislativ vor fi 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Românii din diaspora vor fi reprezentaţi de 4 deputaţi şi 2 senatori. Norma de reprezentare este, potrivit legii, de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori, iar pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să treacă de pragul electoral de 5 procente.
Alegeri parlamentare. Lista candidaţilor pe judeţe şi partide
Alegeri parlamentare.În cursa electorală pentru scrutinul din 11 decembrie s-au înscris în total, potrivit Biroului Electoral Central, 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat.
Alegeri parlamentare.18.297.431 români sunt așteptați la vot; 8.889 de cereri de vot prin corepondență, în diaspora
Numărul total de alegători români cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 8 noiembrie, este de 18.297.431.Cu toate acestea, la precedentele alegeri parlamentare, cele din 2012, s-au prezentat la urne doar 7,7 milioane de români.
Alegeri parlamentare.În diaspora a început deja votul pentru alegerile parlamentare 2016. S-au înregistrat 8.889 de cereri de vot prin corespondență ale cetățenilor români din străinătate. Cetățenii români cu reședința sau domiciliul în străinătate, care s-au înscris în Registrul electoral, au primit în această perioadă buletinele de vot prin Poșta Română. Plicurile cu voturile prin corespondență se vor centraliza la Biroul Electoral de Circumscripție 43, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.
Alegeri parlamentare. Cine poate vota, la alegerile parlamentare 2016?
Potrivit legii, cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mint, persoanele puse sub interdicţie și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegeri parlamentare.Se poate vota cu următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei. Aceștia trebuie să aibă la ei unul dintre următoarele documente: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.
Alegeri parlamentare. Unde se votează?
La scrutinul de duminică se va vota doar în județul în care avem domiciliul.Dacă alegătorul nu se află în localitatea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota în orice secție de votare din același județ. În cazul Bucurestiului, se va vota doar în sectorul unde se află adresa din cartea de identitate.
Alegeri parlamentare. Elevii și studenții vor avea transportul gratuit pe calea ferată, de alegeri
Alegeri parlamentare. Guvernul s-a gândit și la tinerii care doresc să voteze și nu se află în localitățile de domiciliul. Pentru a veni în sprijinul studenților și a elevilor care doresc să își exprime votul, s-a dat o Ordonanță de Urgență, prin care aceste persoane să beneficieze de transport gratuit pe calea ferată, din localităţile în care studiază în cele de domiciliu şi retur, în perioada 8-12 decembrie. Călătoria gratuită pe calea ferată se va acorda dus-întors, de la localitatea în care studiază la localitatea de domiciliu, cu tren regio şi interregio, clasa a II-a.
Biletul de călătorie se eliberează la casele de bilete ale staţiilor de cale ferată şi agenţiilor de voiaj, pe baza actului de identitate şi a carnetului de elev/student. Este obligatorie procurarea biletului dus-întors. Pe biletul de călătorie se vor menţiona numele şi prenumele beneficiarului, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, calitatea elev/student, scrie libertatea.ro.
Alegeri parlamentare. Măsuri de prevenire a fraudelor electorale: numărarea voturilor se va filma
Pe lângă sistemul informatic de monitorizare a scrutinului, implementat de Autoritatea Electorală Perrmanentă încă de la alegerile locale din luna iunie, și care prevede scanarea cărții de identitate, înainte de votare, pentru a preveni votul multiplu, Guvernul a venit la alegerile parlamentare cu o nouă măsură de prevenire a fraudelor.
Astfel, aplicația existentă va avea și o cameră video care va filma procesul de numărare a voturilor, după încheierea scrutinului, iar completarea proceselor verbale se va face fără a se întrerupe înregistrarea. Acest sistem va fi introdus la alegerile legislative din 11 decembrie și în secțiile de votare din străinătate, potrivit directorului Direcției pentru organizarea proceselor electorale în străinătate din cadrul AEP, Iulian Ivan.
Alegeri parlamentare. Ce nu ai voie să faci în ziua votului?
Autoritățile atrag atenția asupra regulilor care trebuie respectate în ziua scrutinului. Astfel, campania electorală se încheie în ziua de sâmbătă, 10 decembrie, la ora 7.00. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie și, de asemenea, se interzice difuzarea de spoturi de publicitate electorală, invitarea sau prezentarea candidaților în programe, sau comentarii privind campania electorală. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne înainte de ora 21.00.
Alegeri parlamentare. Este interzisă prezenţa mai multor persoane în cabina de vot, precum şi fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot. Cei care încalcă această regulă riscă amendă de la 600 lei la 1.000 lei. De asemenea, se interzice distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propaganda electorală.
Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare – se sancţionează cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.
Alegeri parlamentare. Alte infracțiuni:
- oferirea sau darea de bani, bunuri sau de alte foloase, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, sau împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales.
- utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.
Fapta persoanei care votează prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.
Aceste infracțiuni se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Alegeri parlamentare. Așa cum este prevăzut în Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Astfel, Parlamenul reprezintă puterea legislativă și este una dintre cele trei puteri fundamentale din stat, alături de puterea judecătorească (instanțele judecătorești) și puterea executivă (Guvernul). În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având atribuția de a adopta legi, hotărâri și moțiuni. Deși deputații și senatorii sunt cei care trebuie să vină, de obicei, cu propuneri de legi, inițiativa legislativă poate aparține și Guvernului sau cetățenilor.
Alegeri parlamentare. Alegerea senatorilor şi deputaţilor se face prin scrutin de listă şi pe bază de candidaturi independente. Listele de candidați sunt propuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. Sistemul electoral este bazat pe reprezentarea proporțională. Astfel, conform Legii nr. 208/2015, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Alegeri parlamentare. Lista candidaţilor pe judeţe:
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi DIASPORĂ. Listele cu candidaţii la parlamentare din DIASPORĂ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi BUCUREŞTI. Listele cu candidaţii la parlamentare din BUCUREŞTI
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi ALBA. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul ALBA
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi ARAD. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul ARAD
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi ARGEŞ. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul ARGEŞ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi BACĂU. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul BACĂU
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi BIHOR. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul BIHOR
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi BRAŞOV. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul BRAŞOV
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi BRĂILA. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul BRĂILA
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi BUZĂU. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul BUZĂU
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi CLUJ. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul CLUJ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi DOLJ. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul DOLJ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi GALAŢI. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul GALAŢI
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi GORJ. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul GORJ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi IAŞI. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul IAŞI
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi ILFOV. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul ILFOV
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi MUREŞ. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul MUREŞ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi NEAMŢ. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul NEAMŢ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi OLT. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul OLT
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi SĂLAJ. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul SĂLAJ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi SIBIU. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul SIBIU
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi TIMIŞ. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul TIMIŞ
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi TULCEA. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul TULCEA
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi VASLUI. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul VASLUI
Alegeri parlamentare 2016 candidaţi VÂLCEA. Listele cu candidaţii la parlamentare din judeţul VÂLCEA
Alegeri parlamentare. Cum vei putea să votezi pe 11 decembrie și unde
Alegeri parlamentare. La alegeri au drept de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. În schimb, nu pot vota debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie și nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege. În ceea ce privește actele necesare, se poate vota în baza oricărui document dintre cele enumerate mai jos, valabil în ziua alegerilor:
- cartea de identitate;
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate;
- paşaportul diplomatic sau paşaportul diplomatic electronic;
- paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic;
- carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegeri parlamentare. Alegătorii trebuie să voteze numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. Totuşi, dacă în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În acest caz, vor fi înscriși pe listele electorale suplimentare.
Alegeri parlamentare. Circumscripţiile electorale sunt constituite la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul MUREŞ şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43, aşa cum se stabileşte prin Legea nr. 208/2015. Deci, alegătorii pot vota la secţia de votare la care sunt arondaţi sau, dacă nu se află în comuna, oraşul sau municipiul în care au domiciliul sau reşedinţa, pot vota la orice altă secţie din același judeţ.
Alegeri parlamentare. În prezent, numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral este de aproximativ 18,9 milioane, conform datelor de pe site-ul AEP. Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înregistrate și actualizate datele de identificare ale tuturor cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora pe secții de votare.
Alegeri parlamentare. Cum se desfăşoară votul
Alegeri parlamentare. Conform legislației electorale, fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Votul este secret și personal, fiind interzisă votarea în numele altei persoane. De asemenea, este interzisă părăsirea secției de vot cu ştampile sau buletine de vot.
Alegeri parlamentare. Tocmai pentru a se garanta respectarea acestor reguli și a evita cât mai mult posibil fraudarea, și de data aceasta alegătorii vor fi verificaţi electronic înainte de a-şi exercita dreptul de vot. În acest scop, se va folosi Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, care are un rol important în asigurarea corectitudinii procesului electoral, precum și Aplicația informatică pentru verificarea dreptului de vot, care asigură prelucrarea datelor de identificare ale alegătorilor și compararea acestora cu datele deja înregistrate.
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Înainte de a vota, se va prezenta actul de identitate unei persoane din cadrul secţiei de votare, care se va ocupa de înscrierea CNP-ului în sistemul informatic. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde opțiunea lor. Apoi, buletinul de vot trebuie îndoit și introdus în urnă în așa fel încât să nu fie vizibilă alegerea făcută. În caz contrar, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot.
Alegeri parlamentare. În cabina de vot nu pot intra în același timp două persoane. În principiu, este interzisă prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot, dar, dacă din motive temeinice un alegător nu poate vota singur, acesta poate alege un însoțitor pentru a-l ajuta. Totusi, persoana aleasă nu poate fi observator sau membru al biroului electoral.
Alegeri parlamentare. Votul în străinătate
Alegeri parlamentare. La aceste alegeri parlamentare, pentru prima oară, românii care locuiesc în străinătate vor putea să voteze prin corespondenţă, dar pentru asta trebuie să fie înscriși în Registrul electoral. Perioada de înscriere în acest registru s-a încheiat pe 14 septembrie, iar cei care n-au apucat să opteze pentru votul prin corespondență urmează să voteze direct la secție.
Cei care au ales să voteze prin corespondență vor primi la adresa indicată toate materialele necesare votării, inclusiv instrucțiuni, așa cum se arată în Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență.
Alegeri parlamentare. În ceea ce privește votarea la secțiile de votare, se vor înființa 417 astfel de secții, așa cum este prevăzut în Hotărârea AEP privind stabilirea secțiilor de votare din străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016. Cele mai multe sunt în Italia (73), Spania (53) și Republica Moldova (35).
Deci, la alegerile parlamentare din acest an, românii din străinătate au mai multe variante de vot: prin corespondență, la o secție de votare din apropierea locuinței sau la secțiile de votare organizate pe lângă ambasadele, consulatele, oficiile consulare și institutele culturale ale României în străinătate.
Alegeri parlamentare. Tu știi unde trebuie să votezi la alegeri? Dacă nu, iată cum poți afla online
Alegeri parlamentare. Mai este puțin timp până la alegerile parlamentare, însă nu toată lumea știe la ce secție de votare trebuie să se prezinte în data de 11 decembrie. Vă prezentăm modul în care cum puteți afla această informație direct de pe Internet.
Dacă un alegător nu știe unde ar trebui să voteze, cea mai simplă metodă de a afla care este secția de votare la care e arondat este să acceseze RegistrulElectoral.ro și să introducă datele personale cerute. Mai exact, în formularul online este nevoie de CNP, numele de familie și un cod aleatoriu de verificare generat automat de sistem, așa cum se poate vedea în imaginea de mai jos.
Alegeri parlamentare. Apoi, după apăsarea butonului „Caută”, sistemul va afișa mesajul „Sunteți înscris/ă pe listele permanente ale secției de votare nr. ...”. Concret, se indică numărul secției de votare, adresa acesteia, dar și dotările disponibile, precum rampa de acces sau urnă mobilă. De asemenea, există și o hartă unde secția respectivă este marcată.
În cazul în care alegătorul constată că nu este înscris în Registrul electoral sau că este înscris cu date eronate, poate sesiza birourile judeţene sau filialele Autorității Electorale Permanente.
Sistemul afișează numai secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde persoana are domiciliul ori reşedinţa. Totuşi, alegătorii trebuie să știe că, dacă în ziua votării se află în altă localitate din cadrul aceluiași județ în care-și au domiciliul/reședința, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul acelui județ, așa cum prevede Legea nr. 208/2015. În acest caz, cetățenii sunt înscriși pe listele electorale suplimentare.
Alegeri parlamentare. Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înregistrate și actualizate datele de identificare ale tuturor cetățenilor români cu drept de vot (inclusiv cei care vor împlini 18 ani până la data de 11 decembrie, precum și cei care au domiciliul sau reședința în străinătate) și a informațiilor privind arondarea acestora pe secții de votare.
Alegeri parlamentare. Începând cu alegerile locale şi parlamentare din 2016, pentru prevenirea fraudelor, alegătorii vor fi verificaţi electronic înainte de a-şi exercita dreptul de vot, conform legislaţiei aplicabile în prezent. Concret, autorităţile vor verifica CNP-ul fiecărei persoane prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Regulile exacte pentru funcţionarea acestui sistem nou au apărut recent în Monitorul Oficial şi sunt aplicabile deja, conform avocatnet.ro.
Alegeri parlamentare. Verificarea electronică a alegătorilor
Începând cu alegerile locale şi parlamentare din 2016, pentru prevenirea fraudelor, alegătorii vor fi verificaţi electronic înainte de a-şi exercita dreptul de vot, conform legislaţiei aplicabile în prezent. Concret, autorităţile vor verifica CNP-ul fiecărei persoane prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Regulile exacte pentru funcţionarea acestui sistem nou au apărut recent în Monitorul Oficial şi sunt aplicabile deja.
Alegeri parlamentare. Astfel, pentru ca prevederile să poată fi puse în practică începând cu alegerile din 2016, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a emis normele metodologice privind funcţionarea sistemului. Acestea sunt incluse în Hotărârea AEP nr. 9/2015, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 812 din 2 noiembrie şi care a intrat în vigoare la data publicării.
Înainte de a vota, alegătorii vor prezenta actul de identitate unei persoane din cadrul secţiei de votare, care se va ocupa de înscrierea codului numeric personal (CNP) în sistemul informatic.
Alegeri parlamentare. "Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal", scrie în Legea alegerilor locale. În cazul alegerilor parlamentare, dacă este cazul, alegătorii vor prezenta, pe lângă actul de identitate, şi documentul care dovedeşte reşedinţa.
În situaţia în care alegătorul nu va figura în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară -- la alegerile locale -- ori în lista electorală permanentă -- la alegerile parlamentare --, sistemul va semnala dacă persoana respectivă:
are 18 ani;
şi-a pierdut dreptul de vot;
este arondată la altă secţie de votare;
este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective; nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă (la alegerile locale);
este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă (la alegerile parlamentare);
şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
În baza verificărilor în sistem, după caz, alegătorul:
va fi împiedicat să voteze, dacă n-are 18 ani sau dacă şi-a pierdut drepturile electorale;
va fi îndrumat către secţia de votare la care este arondat, dacă acesta s-a prezentat la secţia greşită;
va fi îndrumat către secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei;
va fi înscris în lista electorală suplimentară;
va fi lăsat să voteze.
Alegeri parlamentare. În cazul în care apar probleme de funcţionare ale sistemului informatic, votarea nu este suspendată sau întreruptă. În această situaţie, se prezintă actul de identitate (şi, respectiv, la alegerile locale, documentul de identitate), iar operatorul de calculator sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia consemnează electronic sau pe hârtie, după caz, CNP-urile alegătorilor şi ora prezentării la vot. Apoi, CNP-urile sunt introduse în sistem după rezolvarea problemelor tehnice.
Alegeri parlamentare. De implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se ocupă AEP, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică.
Vor avea drept de vot cetăţenii români care au cel puţin 18 ani (în baza actului de identitate). La alegerile parlamentare, fiecare alegător va avea dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
Alegeri parlamentare. Codul Penal prevede, în prezent, că persoanele care votează de două sau mai multe ori riscă sa fie pedepsite cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. La fel pot fi pedepsiţi şi cei care votează deşi nu au acest drept sau care introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul. De asemenea, autorităţile pedepsesc şi tentativa de fraudă.