Şedinţa de Guvern s-a terminat, în jurul orei 22:00. Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, a ieşit la declaraţii, pentru a explica cum s-a construit bugetul. Acesta a explicat ce buget primeşte fiecare minister.
”Proiectul de buget ţine seama de datele reale ale economiei româneşti, programul de guvernare al PSD şi principalele politici publice pe următorii patru ani pentru a asigura dezvoltarea României”, a spus Viorel Ştefan. Bugetul este construit pe o creştere a Produsului Intern Brut de 5,2%, cu un deficit fiscal de 3%. Veniturile estimate sunt de 254,1 miliarde de lei, iar 278,1 miliarde vor reprezenta cheltuielile.
Guvernul a adoptat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru 2017, a anunţat marţi seara ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan.
Ministrul Finanţelor Viorel Ștefan a declarat că nicio taxă nu va creşte în acest an, cel mult va creşte baza e impozitare.
Bugetul asigură respectarea angajamentelor asumate de România în relația cu partenerii internaționali privind alocarea a 2% din PIB bugetului MApN. Suma de 16,3 miliarde lei, prevăzută pentru MApN, provine din alocări bugetare și venituri proprii și reprezintă o creștere cu 52% față de anul precedent. Guvernul asigură astfel premiza dotării forţelor armate cu echipamente de luptă moderne şi interoperabile, în vederea îndeplinirii misiunilor stabilite şi a angajamentelor asumate faţă de NATO, UE şi partenerii strategici.
Suma alocată învestițiilor în bugetul pentru 2017 este de 39,4 miliarde lei, reprezentând 4,84% din PIB, cu 10 miliarde lei mai mult decât anul trecut.
Sănătate: 33,8 miliarde de lei – 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 3,9 miliarde lei, credite de angajament
Educație: 25,02 miliarde de lei – 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 579,9 milioane lei, credite de angajament
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: 79,7 miliarde de lei – 9,8% din PIB, mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016
Ministerul Transporturilor: 13,76 miliarde de lei – 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde (60%) decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 4,9 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 18,66 miliarde de lei – 2,3% din PIB
Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene: 6,9 miliarde de lei – 0,85% din PIB, mai puțin cu 1,40 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 30 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei – 4,5% din PIB
Ministerul Agriculturii: 17,4 miliarde de lei – 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde de lei – 3,3% din PIB
Ministerul Energiei: 467 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai puțin cu 210 milioane decât în 2016
Ministerul Economiei: 302 milioane de lei – 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016
Ministerul Apărării Naționale: 16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde (52%) decât în 2016
Ministerul Afacerilor Interne: 11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB, mai puțin cu 389 milioane decât în 2016
Ministerul Afacerilor Externe: 779 milioane de lei – 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane decât în 2016
Ministerul Justiției: 3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: 765 milioane de lei – 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde de lei – 0,24% din PIB
Ministerul Mediului: 471 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016
Ministerul Apelor și Pădurilor: 347 milioane de lei – 0,042% din PIB, mai mult cu 95 milioane decât în 2016
Ministerul Tineretului și Sportului: 432 milioane de lei – 0,03% din PIB, mai puțin cu 20 milioane decât în 2016
Ministerul Turismului: 80 milioane de lei – 0,01% din PIB, mai mult cu 31 milioane (63%) decât în 2016
Ministerul Culturii și Identității Naționale: 766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016
Ministerul Cercetării și Inovării: 1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB, mai mult cu 22 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 487 milioane, astfel că suma totală alocată este de 2,21 miliarde de lei – 0,27% din PIB
Ministerul Comunicațiilor: 510 milioane de lei – 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016
Ministerul Românilor de Pretutindeni: 19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016
Ministerul pentru Dialog Social: 11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB, mai mult cu 7,19 milioane (159%) decât suma alocată în 2016
Ministerul pentru Relația cu Parlamentul: 7,32 milioane de lei – 0,0009% din PIB, mai mult cu 1,13 milioane (18%) decât suma alocată în 2016
Ministerul Finanțelor: 3,26 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai puțin cu 105 milioane decât în 2016
Proiectul de buget pentru 2017 a fost fundamentat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,20 mld. de lei, o creștere economică de 5,2%, în condițiile ratei inflației de 1,4%, a unui câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,2% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei.
Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.
Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.
Redăm, în continuare, ordinea de zi a şedinţei de Guvern, care cuprinde Bugetul pe anul 2017:
"1. PROIECTUL LEGII bugetului de stat pe anul 2017
2. PROIECTUL LEGII bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017
3. PROIECT DE LEGE pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2017 -Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019".
Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat, într-o conferință de presă, că CSAT a avizat favorabil bugetele instituțiilor cu atribuții în securitatea națională, însă, înainte, a subliniat că proiectul guvernului este unul problematic și prea optimist.
"Un singur punct a fost pe ordinea de zi, care s-a referit la avizarea proiectelor de buget pentru ordonatorii din domeniul securității naționale. Este important de știut că acest aviz este obligatoriu și, ca atare, discuția a fost una aplicată și cu concluzii destul de clare. Vreau să fac câteva considerații mai generale. Guvernul a pregătit un proiect de buget pe care dorește să-l trimită în Parlament și, drept urmare, este nevoie de avizul CSAT.Acest buget al guvernului mi se pare problematic, acest buget prevede o creștere foarte mare a cheltuielilor și, după părerea specialiștilor și a mea, acest buget este prea optimist, este un buget supraevaluat fără să existe o explicație pertinentă pentru această creștere foarte mare. Vorbim de o creștere în jur de 15%. Chiar dacă considerăm că economia României va crește, o creștere atât de mare este greu de realizat", a spus șeful statului.
În final, președintele țării a informat că, după ce premierul Grindeanu și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, au dat asigurări că la rectificarea bugetară vor veni în completarea sumelor privind securitatea națională, CSAT a avizat pozitiv bugetele.
"În acest context, este cu atât mai greu de realizat de ce bugetele din domeniul securității naționale, în unele zone, au fost scăzute. Proiectul care ne-a fost prezentat prevede o alocare de 2% pentru bugetul MApN, ceea ce corespunde cu angajamentele în vigoare. Este important de subliniat că acest buget trebuie executat cu folos pentru România și pentru securitatea națională a țării.
Mai simplu spus, este extrem de important ca acești bani să fie folosiți pentru programele de dotare pe termen lung care, realmente, duc la o modernizare a dotării în România. Bugetul pentru MAI este într-o zonă foarte apropiată cu cel de anul trecut, iar toate celelalte bugete sunt scăzute cu aproximativ 10% față de anul trecut. Am analizat toate aceste bugete și, în final, CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate națională. Important de reținut este că guvernul, prin prim-ministrul și ministrul Finanțelor, s-a angajat ca la rectificarea bugetului să vină în completarea acestor sume acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului. Cu această remarcă a fost avizat proiectul de buget", a conchis Iohannis.
Bugetul Serviciului Român de Informaţii va fi cu 9,4% mai mic în 2017 decât în anul precedent, reducerile cele mai mari fiind la cheltuielile cu investiţiile şi în capitolul dedicat "ordinii publice şi siguranţei naţionale".
Şi SIE, STS şi SPP vor avea bugetele reduse cu aproximativ 10%. Iohannis a avertizat, joi, printr-o scrisoare trimisă premierului Sorin Grindeanu, că reducerea acestor bugete ar fi o "gravă eroare" şi ar fi un gest iresponsabil. În CSAT, deciziile sunt luate prin consens, nu printr-un vot majoritar. Avizul dat bugetelor acestor instituţii este consultativ. După şedinţa CSAT, Guvernul este aşteptat să se reunească într-o şedinţă de Guvern pentru aprobarea proiectului de buget, care va fi apoi transmis Parlamentului, pentru a începe audierile în comisiile de specialitate.
