Planul controversat al inginerului olandez
Planul său vizează regenerarea a aproximativ 13.500 de mile pătrate din Peninsula Sinai, o zonă puțin mai mare decât statul Maryland. Scopul este să se combată schimbările climatice prin absorbția dioxidului de carbon, să se crească precipitațiile și să se creeze locuri de muncă pentru comunitățile locale. „Ne distrugem planeta într-un mod alarmant”, a declarat Van der Hoeven. „Singura soluție holistică este regenerarea ecologică pe scară largă.”
Proiectele de regenerare a deșerturilor nu sunt noi, dar inițiativa lui Van der Hoeven este una dintre cele mai ambițioase. Criticii subliniază complexitatea și riscurile unor astfel de proiecte, inclusiv posibile efecte negative asupra resurselor de apă și a climei.
Van der Hoeven și-a început cariera ca inginer hidraulic, lucrând la proiecte precum construirea insulelor artificiale în Dubai. În 2016, el a fost implicat într-un proiect de restaurare a lacului Bardawil din Sinai, unde a conceput soluții pentru îmbunătățirea stării ecologice a lagunei. Această experiență l-a inspirat să dezvolte planul de regenerare pentru întreaga peninsulă.
În prezent, Van der Hoeven folosește sedimentele dragate din lacul Bardawil pentru a revitaliza terenul din jur. El intenționează să înceapă cu zonele umede din jurul lacului și apoi să extindă proiectul în munții din regiune, folosind sedimentele pentru a crea soluri fertile care pot susține diverse plante. Creșterea vegetației va duce, în teorie, la mai multă evaporare, formarea norilor și, în final, creșterea precipitațiilor. Van der Hoeven speră că acest proces va modifica tiparele meteorologice și va aduce schimbări pozitive în climatul local.
Ce presupune planul lui Van der Hoeven
Planul său este de durată, cu estimări de 5-7 ani pentru revitalizarea lacului și între 20 și 40 de ani pentru regenerarea completă a regiunii. Inspirat de succesul proiectelor similare, cum ar fi restaurarea platoului Loess din China și Marele Zid Verde din Africa, Van der Hoeven este hotărât să dovedească viabilitatea conceptului său.
Totuși, proiectul său nu este lipsit de controverse. Criticii avertizează că regenerarea deșerturilor ar putea avea consecințe imprevizibile asupra ecosistemelor și climei, inclusiv riscuri de secetă și impact asupra resurselor de apă. Alice Hughes, profesor asistent la Universitatea din Hong Kong, subliniază că proiectele de acest tip trebuie gestionate cu grijă pentru a evita efectele adverse, cum ar fi introducerea de specii invazive sau conflictele legate de resursele de apă.
În ciuda provocărilor, Van der Hoeven rămâne optimist și consideră că regenerarea ecologică este esențială pentru a combate criza climatică și pierderea biodiversității. El subliniază că acțiunea este imperativă și că, deși nu se cunosc toate detaliile, este crucial să se încerce soluții îndrăznețe.
În prezent, instabilitatea regională, inclusiv conflictul din Gaza, reprezintă un obstacol semnificativ pentru realizarea proiectului. Van der Hoeven speră că, în ciuda acestor provocări, proiectul va putea începe în curând și va contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață și a mediului din regiune.
