Fenomenul familiilor care nu pot avea copii ia amploare. Mai mult decât oricând auzim în jurul nostru despre familii care nu pot avea copii din diferite motive. Pe acest fond a apărut metoda fertilizările in vitro şi chiar mamele-surogat. Internetul este plin de anunţuri prin care femeile fertile îşi vând pântecele pentru sume care ating şi 30.000 de euro.
Mamele-purtătoare, lăsate în afara legii
Practic, mamele surogat acceptă să fie inseminate cu material genetic de la părinţii care nu pot avea copii, urmând ca mama surogat să poarte copilul până la naştere, iar după aceea, bebeluşul să devină al părinţilor care şi l-au dorit. Problema cea mai mare, este, însă, că în România nu este reglementat deloc acest domeniu. Un proiect de lege a existat la un moment dat, dar nu a fost niciodată aprobat şi pus în practică. Singurele prevederi pe această temă sunt în Codul Civil, articolele 441 până la 447. În această lege este, însă, reglementată reproducerea umană asistată cu terţ donator, fiind vorba de cazurile în care se face fertilizare in vitro cu spermatozoizi donaţi de către un alt bărbat decât soţul femeii.
Istoria unui caz complicat
În ciuda acestei situaţii, judecătorii din Timişoara au reuşit să emită o sentinţă care poate fi folosită ca precedent în alte ocazii. Mai concret, judecătorii au validat o mamă-surogat, recunoscându-o ca mamă naturală a doi gemeni, pe o altă femeie decât cea care a adus pe lume copiii.
Totul a început în momentul în care o familie, care nu putea avea copii din cauza unor afecţiuni medicale ale soţiei, şi-a dat acordul ca sora femeii să fie inseminată cu embrionul fecundat în urma prelevării ovulelor de la soţie şi a spermei de la soţ. Practic, femeia rămasă însărcinată cu gemeni a acceptat să poarte şi să nască copiii surorii sale şi ai cumnatului său. Pe tot parcursul ei, sarcina a fost supravegheată de cele două familii şi de medicul care a realizat fertilizarea in vitro.
Problemele au apărut după naştere pentru că, potrivit legii din România, mama copiilor este considerată cea care le dă naştere. Tocmai din acest motiv, în documentele de identitate ale copiilor era trecută ca mamă, mătușa lor, cea care i-a adus pe lume. Astfel, printr-o acţiune în instanţă, părinţii din gena cărora au rezultat copiii născuţi de altă femeie, au cerut să li se constate calitatea de părinţi naturali ai gemenilor.
Prima fază a procesului s-a judecat la Judecătoria Timişoara, iar magistraţii de aici au fost puşi în mare dificultate, constatând că „deşi în România procrearea medical asistată, prin folosirea mamei surogat, se efectuează, dovadă fiind şi cazul în speţă, ea nu este reglementată legal".
Citeşte mai mult pe redesteptarea.ro.
