Industria aviatică, pe cât de dezvoltată e, pe atât e de îmbătrânită. În acest sens, trebuie să știi că acum avioanele sunt monitorizate cu tehnologii și metode relativ învechite. Astfel, fiecare avion trebuie să-și transmită singur poziția sa. Acest sistem se numește ADS-B. Prin acesta, avioanele transmit prin radio către diverse stații de la sol informații cu privire la locațiile lor.
La sol, radarele detectează avioanele care zboară la un moment dat pe cer, dar turnurile de control le identifică exact doar pentru că se știu codurile cursei și orele lor de plecare și sunt supravegheate permanent prin comunicarea radio cu piloții. Sistemul ADS-B este însă limitat și asta e marea problemă.
În cazul zborurilor deasupra oceanelor, sistemul nu mai este atât de eficient. De aceea avioanele dispar de pe radare și singura modalitate de a afla ce s-a întâmplat este cutia neagră. Dacă e găsită.
Două companii din Marea Britanie și Canada apelează însă la satelit. Și așa vor face monitorizarea. Asta înseamnă că avioanele vor fi urmărite în timp real, oriunde pe suprafața planetei. Oriunde ar zbura, deasupra continentelor sau oceanelor, satelitul va ști locația exactă, altitudinea și viteza fiecărui zbor.
Sistemul de monitorizare prin satelit a fost denumit Aireon și vine în completarea sistemului ADS-B. Astfel, după mai bine de 50 de ani de trafic aerian comercial, aviația civilă va fi adusă, în sfârșit, în secolul XXI.
Momentan, regiunea vizată este Atlanticul de Nord, unde anual există cel mai intens trafic aerian ca urmare a călătoriilor transatlantice Europa – America și invers.