Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Ziua care precede sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este dedicată spiritelor cerului care, potrivit tradiţiei, în ajunul praznicului umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva acestor spirite răzbunătoare cu ajutorul amuletelor, respectiv poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile, pentru ca ei să-i protejeze pe agricultori împotriva furtunilor, iar grânele lor să fie bogate. În mediul rural, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează începerea secerişului şi jumătatea verii agrare.
Sfinții apostoli Petru și Pavel. Postul negru în ajunul sărbătorii
În ziua praznicului, Sfântul Petru împlineşte o dorinţă importantă până la sărbătoarea Bunei Vestiri credincioşilor care ţin post negru în ajunul sărbătorii. Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă, până la sărbătoarea Bunei Vestiri, orânduită în Calendarul Ortodox la 25 martie.
Pe cine felicităm de Sfinții Petru și Pavel
In ziua praznicului ii felicitam pe toti cei ce poarta aceste nume: Petre, Petru, Petrisor, Petrut, Petrus, Petrica, Patru, Petruta, Petronela, Pavel, Pavelica, Paveluta, Pavalas, Paul, Paulica, Paulin, Petrache, Paula, Petruta, Paulina, Paula.
