Sfântul Andrei a fost fratele Sfântului Apostol Petru și fiul lui Iona, un pescar din Galileea. Se crede că Sfântul Andrei a fost martor la botezul lui Isus Hristos și a fost numit „Cel întâi chemat”, adică primul ucenic al lui Ioan Botezătorul. Sfântul Andrei este o zi specială pentru români, întrucât acesta este primul dintre apostolii care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei – Sfântul Apostol Andrei fiind considerat cel care a creștinat poporul român.
În 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, iar ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională.
Sărbătoarea Sfântului Andrei este însoțită de multe tradiții și superstiții cu rădăcini adânci în credința populară românească. Unele dintre ele au obiceiuri de importanță religioasă, dar unele au fost luate din vechile sărbători, cum ar fi Dionisiacele Câmpenești ale tracilor sau Saturnaliile românilor. Unul dintre elementele care s-au păstrat de-a lungul timpului este legătura cu lupii.
Lupii
În ziua de Sfântul Andrei, în satele din diferite părți ale țării, oamenii au obiceiul de a curăța și de a nu arunca nimic, pentru a nu lăsa lupii să mănânce vitele. Se spune că în această noapte lupii se adună și pot vorbi, iar cei care îi aud vor muri. Deci, ajunul Sfântului Andrei este considerat un moment în care bariera dintre lumea văzută și cea nevăzută se va ridica și va oferi posibilitatea de a obține informații pentru anul care vine.
„Noaptea Strigoilor”
În Bucovina, în această noapte se crede că „umblă strigoii” pentru a fura „mana vacilor”, „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”. Apariția celor doi sfinți-moși, Moș Andrei și Moș Nicolae, precum și începutul iernii și mișcarea haitelor de lupi, sunt semne evidente ale îmbătrânirii și degradării timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat, iar în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, spiritele morților se ridică din morminte.
Această noapte, cunoscută și sub numele de „Noaptea Strigoilor”, este considerată o stare simbolică de haos, dianintea creației. Spiritele morților ies din mormânt și strigoii devin foarte periculoși pentru cei vii. Ei pot lua viața rudelor apropiate și pot aduce boli, grindină și alte suferințe. Strigoii scot sunete groaznice și cutreieră pământul și apa.
În unele părți, se crede că strigoii iau coasele și măturile pe care le găsesc prin curțile oamenilor și le duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă să nu lase astfel de obiecte în afara casei. Se mai spune că strigoii dansează pe marginea drumurilor până la cântatul cocoșilor.
Fetele nemăritate își visează alesul
În noaptea Sfântului Andrei, fetele necăsătorite au obiceiul de a efectua diverse acte de divinație pentru a-și afla viitorul în dragoste. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este prepararea „turtei lui Andrei”. Această turtă specială se face din făină de grâu, apă și sare. Fetele care doresc să-și vadă alesul în vis trebuie să mănânce această turtă înainte de culcare. Dacă se vor mărita în anul următor, li se va arăta în vis viitorul soț, oferindu-le apă pentru a-și potoli setea.
Un alt obicei popular al nopții este „metoda oglinzilor”. Fetele necăsătorite trebuie să se dezbrace până la talie și să-și dezlege părul. Apoi trebuie să stea între 4 oglinzi dispuse în paralel și să aibă o lumânare în fiecare mână. Prin rugăciuni către Sfântul Andrei, ele cer ajutor în dragoste și cer ca chipul viitorului soț să li se arate. În oglinda din spate se spune că văd secvențe din viitor și fața persoanei care va fi soțul lor.
Conform unei alte superstiții, imaginea viitorului soț poate apărea într-un pahar cu apă, care se află în cenușă. Fata trebuie să arunce verigheta, sfințită de preot în timpul cununiei, în pahar. Ținând o lumânare în fiecare mână, trebuie să se uite în paharul cu apă. Se spune că mijlocul verighetei din apă reflectă imaginea persoanei care le dă o verighetă.
Un alt obicei străvechi implică coborârea unei lumânări aprinse într-o fântână. Lumânarea trebuie sfințită și, de preferință, adusă acasă de Paște. Trebuie coborâtă în fântână până la nivelul apei, iar fetele, cu ajutorul Sfântului Andrei, văd imaginea viitorului soț reflectată pe suprafața apei.
Se spune că o fată necăsătorită, ascunzând un firicel de busuioc de Sfântul Vasile sub pernă înainte de a dormi, își pot visa alesul.
Sfântul Andrei este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, iar o tradiție populară asociată cu această zi este pusul grâului la încolțit. Acest obicei are o semnificație profundă în cultura românească și este însoțit de diverse obiceiuri și credințe. În mod tradițional, acest obicei se desfășoară în seara de 29 noiembrie, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei. Cu toate acestea, există și persoane care preferă să înceapă procesul în dimineața zilei de 30 noiembrie sau chiar în seara zilei în care este sărbătorit protectorul României.
Folosește usturoi pentru protecție
Usturoiul este considerat un talisman împotriva spiritelor rele. În unele zone, se ung ferestrele și ușile cu usturoi pentru a alunga relele și a aduce protecție în familie.
Aprinde o lumânare
O lumânare aprinsă pe masa din casă, mai ales în timpul cinei, simbolizează luminarea drumului pentru anul care vine. Aceasta aduce liniște sufletească și armonie.
Ritualuri pentru bunăstare financiară
Se crede că purtarea unei monede de argint sau aur în buzunar în această zi atrage norocul financiar.
Previziuni pentru viitor
În anumite regiuni, se obișnuiește să se pună un fir de ceapă sub pernă pentru a avea vise premonitorii despre viitor.
Protejează-ți casa și animalele
Pentru sănătatea animalelor și a celor din gospodărie, se spune că este bine să împrăștii în prag făină sau cenușă, considerată o metodă de a ține departe energiile negative.
Sursă text: Click.ro
