Ortodoxe
Sfintele Paşti; Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului, Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica, mama Fericitului Augustin
Greco-catolice
A III-a zi de Paşti. Sf. m. Pelaghia (sec. IV)
Romano-catolice
Sf. Florian, m.
Sfântul Ierarh Atanasie al-III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului, pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 4 mai, s-a născut în anul 1580 (sau 1560) în oraşul Rethimno din insula Creta, primind la botez numele de Alexie.
A intrat în viaţa călugărească la Mănăstirea "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai, unde a fost călugărit cu numele de Anania. A ajuns la Muntele Athos, unde a intrat în obştea Mănăstirii Esfigmenu (sau Xeropotam), mai târziu s-a retras într-un loc aproape de Kareia, unde petrecea în rugăciune, post şi priveghere. Aici a fost hirotonit ieromonah, primind numele de Atanasie.
În anul 1626, o veche scriere grecească arată că Sfântul Atanasie se afla în Ţara Românească, unde profesa ca dascăl pentru fii de boieri.
A fost ales mitropolit al Tesalonicului în anul 1631, iar trei ani mai târziu, pentru scurtă vreme, Sfântul Atanasie a ocupat scaunul patriarhal de la Constantinopol.
După mai multe încercări pe care le-a suferit, în mare parte din partea turcilor, patriarhul ecumenic Atanasie a fost găzduit la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Galaţi. În anul 1653 a plecat în Rusia, sperând în ajutorul ţarului.
Pe drumul de întoarcere spre Galaţi, Sfântul Atanasie a trecut la cele veşnice la 5 aprilie 1654, în a treia zi a Sfintelor Paşti, în Mănăstirea Schimbarea la Faţă din Ucraina.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 6 martie 2008, a hotărât înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Ierarh Atanasie, patriarhul Constantinopolului.
Sfânta Muceniţă Pelaghia a trăit în timpul împăratului roman Diocleţian (284-305); făcea parte din clasa înaltă a societăţii din Tarsul Ciliciei (localitate în care s-a născut Sfântul Apostol Pavel) şi era orfană de tată.
Învăţând credinţa în Iisus Hristos, a simţit că trebuie să-şi desăvârşească această chemare prin botez şi a mers în taină la episcopul locului, Clinon, care din cauza persecuţiilor dezlănţuite de împărat împotriva creştinilor se ascundea în pădurile din jurul cetăţii. S-a botezat şi s-a făgăduit lui Hristos spre slujire curată.
Întorcându-se acasă, i-a spus mamei sale de schimbarea felului ei de viaţă, iar aceasta l-a înştiinţat pe cel care trebuia să îi fie soţ Sfintei Pelaghia, care cuprins de disperare s-a sinucis.
Sfânta Pelaghia era deosebit de frumoasă, o frumuseţe care nu mai putea fi văzută la nicio femeie din jurul împăratului, încât chiar fiul lui Diocleţian voia să o ia de soţie.
Toată această întâmplare a speriat-o pe mama Sfintei Muceniţe, gândindu-se că împăratul o să se răzbune pe toată casa şi pe tot neamul tinerei creştine. Astfel a dus-o pe Sfânta Pelaghia în faţa împăratului, acuzând-o şi susţinând că ea şi numai ea este vinovată, şi trebuie pedepsită.
Tulburat de evenimente, Diocleţian a chemat-o la judecată şi văzând-o neclintită în hotărârea de al mărturisi pe Hristos, a poruncit să fie încins un cuptor de aramă, în care sfânta muceniţă a intrat singură, după ce s-a însemnat cu sfânta cruce, dându-şi sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Sfânta Monica, mama Fericitului Augustin este ocrotitoarea soţiilor şi a mamelor ale căror soţi sau copii trăiesc departe de Dumnezeu.
S-a născut în anul 322, în Tagaste, Africa de Nord, într-o familie creştină.
A fost căsătorită cu un demnitar păgân, Patricius, şi au avut trei copii: Augustin, Navigius şi Perpetua.
În cele din urmă, pentru rugăciunile soţiei sale, Sfânta Monica, Patricius a primit botezul creştin.
Când a murit tatăl său, Augustin avea 16 ani, şi încă de mic s-a dovedit a fi încăpăţânat şi neascultător, iar pentru mama sa un motiv de nesfârşite lacrimi şi permanentă rugăciune pentru îndreptarea sa.
Fiu al atâtor lacrimi, Fericitul Augustin, în anul 387, în ajunul Paştilor, s-a botezat.
Nu mult după acest botez, la vârsta de 56 de ani, Sfânta Monica a trecut la cele veşnice. A fost înmormântată în Ostia, în sud-vestul Romei.
