Accesibilă pe toată lungimea sa, acest loc minunat oferă o oază de răcoare celor care o vizitează în zilele caniculare de vară, dar nu numai. Aici se află și singura gară din România construită într-o peșteră.
Deschisă pentru vizitare în 2006 de către un grup de voluntari care au mobilizat fonduri din donații, Peștera Bolii este recunoscută ca un adevărat templu al naturii, însă înconjurată de un aer misterios. Situată la aproximativ 6 kilometri de Petroșani, județul Hunedoara, pe traseul care conectează Valea Jiului cu Țara Hațegului, peștera se găsește în punctul de întâlnire al Munților Retezat cu Munții Sebeșului.
Numele „Peștera Bolii” derivă de la o familie nobilă din secolul al XV-lea care deținea terenurile și pădurile din această regiune. Peștera, care are forma unui tunel, a fost sculptată în calcarele Dealului Bolii de către Pârâul Jupâneasa, având o lungime de 455 de metri și un portal spectaculos de 20 de metri la bază și zece metri înălțime, scrie presa locală. În interior, se pot observa imagini cu animale și scene de vânătoare pe pereți, iar formațiuni de scurgere apar pe tavanul galeriei principale.
În perioada interbelică, Peștera Bolii a găzduit primele concerte muzicale, beneficiind de o acustică deosebită în cea mai mare sală a sa. În decursul anilor, au fost amenajate poduri peste pârâul din peșteră, dar acestea au fost distruse treptat. În 2006, speologii din zonă au decis să o reamenajeze, instalând podețe și iluminând galeriile cu reflectoare colorate pe o distanță de 75 de metri.
Legende locale spun că în peșteră sunt ascunse comori fabuloase, protejate de un blestem care împiedică găsirea lor. Există și povești despre aurul dacic, despre care se crede că ar fi ascuns undeva în munți pentru a fi ferit de romani. Se spune că peștera conține pasaje secrete, accesibile doar printr-un sistem special de deschidere a peretelui, unde se presupune că ar putea fi ascuns aurul dacic.