Cabana a împlinit în acest an 131 de ani de când a apărut pe creasta muntelui şi este singura cabană montană rămasă din cele 56 pe care Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor (SKV) înfiinţată în 1880 la Sibiu le avea în administrare, scrie Voceatransilvaniei.ro.
Este singura cabană care a rămas în picioare şi care este în administrarea SKV-ului. Cabanele au fost construite cam prin toate masivele din ţară, dar cele mai multe dintre ele s-au deteriorat de-a lungul timpului şi au dispărut pur şi simplu, altele au fost revendicate. Turiştii care merg pe munte, iubitorii muntelui, cei care se află pe traseele montane atât iarna, cât şi vara au nevoie de un loc pentru odihnă sau pentru o mică gustare. Încercăm să vedem ce se mai poate recupera, dar este foarte dificil”, a declarat pentru Agerpres administratorul Cabanei Postăvaru, Rolf Truetsch.
Cabana Postăvaru a fost construită între anii 1881 şi 1883 după ce secţiunea braşoveană a SKV a construit şi marcat două drumuri în masiv. Drumul roşu care porneşte de la actuala Capra Neagră din Poiana Braşov şi Drumul albastru care pleacă de pe Muntele Tâmpa peste Creasta Crucur.
Cabana s-a numit iniţial Schulerhutte – Cabana Schuler, după numele săsesc al Masivului Postăvaru. Cabana a fost extinsă în 1891 (din 1885 gospodărită şi păzită în timpul verii, iar din anul 1906 şi în timpul iernii) care şi astăzi se mai poate vedea încorporată în actuala cabană, fiind cel mai vechi adăpost montan în funcţiune din ţară. În 1903 a fost construit aşa numitul Pavilion, iar în anul 1907 o anexă gospodărească.
