„În cauză, unul dintre suspecții față de care s-au formulat acuzații încă din 2019 este un secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne. În privința acestuia, se reține infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, raportat la contribuția pe care a avut-o pe lângă comandantul misiunii, respectiv șeful Jandarmeriei Municipiului București. În acest moment, nu excludem posibilitatea ca pe baza probelor care se vor mai administra în continuare să se poată stabili și alte tipuri de implicare ale unor responsabili din administrația centrală și locală, raportat la șirul dispozițiilor și ordinelor care au fost date în seara de 10 august 2018, pentru dispersarea manifestanților existenți în Piața Victoriei”, a declarat Gabriela Scutea.
„Există niște limite în ceea ce privește comunicarea noastră publică. Rezultă, în mod clar, din poziții adoptate din ONG-urile care i-au susținut pe protestatari, cât și a unor persoane individuale că au formulat plângeri împotriva fostului ministru de Interne, împotriva fostului prim-ministru al României, împotriva unor conducători ai unor partide politice aflate la guvernare, în perioada respectivă, împotriva prefectului Municipiului București și apoi mai există și alte persoane cu funcții de o imporanță mai redusă”, a menționat procurorul general al României.
„O să mă refer la numărul persoanelor care au fost audiate după redeschiderea urmăririi penale, pentru că numărul total al celor audiați în 2018-2020 nu l-am contabilizat și este impresionant. Dosarul de urmărire penală constituit însumează în acest moment 121 de volume. Sunt volume prin care am trecut personal, pentru a vedea care a fost raționamentul ordonanței acordate de către DIICOT”, a mai spus Gabriela Scutea, miercuri seara, la un post TV.
