Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se reuneşte la Bruxelles, în zilele de 2 şi 3 decembrie 2019. Viitorul politicii UE în domeniul migraţiei şi al azilului, viitorul securităţii interne a UE, combaterea terorismului, infracţiunile împotriva mediului, măsuri alternative la detenţie sunt o parte dintre subiectele discutate de miniştrii de interne şi ai justiţiei din UE. De asemenea, noua procuroare-şefă europeană, Laura Codruţa Kovesi, îşi va prezenta viziunea şi planurile pentru Parchetul European, scrie site-ul consilium.europa.eu/.
Pe 2 decembrie, în prima zi a reuniunii Consiliului JAI, se vor aborda subiectele legate de afacerile interne, în timp ce în cea de-a doua zi (3 decembrie), miniştrii de justiţie discută subiectele din acest domeniu.
Consiliul JAI, 2 decembrie - subiecte legate de afacerile interne
Cu privire la viitorul politicii UE în domeniul migraţiei şi al azilului, discuţia din 2 decembrie urmăreşte să încheie procesul de reflecţie lansat în cadrul reuniunii informale a miniştrilor JAI din 18-19 iulie 2019. Consiliul arată că, de la apogeul crizei migraţiei, din 2015, UE a pus în aplicare măsuri pentru a îmbunătăţi controlul frontierelor externe şi al fluxurilor de migraţie. Dintre cele mai recente evoluţii în materie de migraţie, la nivelul UE, amintim: prelungirea, la 26 septembrie 2019, a mandatului EU NAVFOR MED operaţia Sophia până la 31 martie 2020 (lansată la 22 iunie 2015, cu comandamentul la Roma); adoptarea, la 8 noiembrie 2019, de către Consiliu a unui regulament revizuit cu privire la Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex). Regulamentul privind poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european urmează să intre în vigoare la 4 decembrie.
Un alt subiect discutat la 2 decembrie este viitorul securităţii interne a UE, cu privire la care miniştrii îşi propun să ofere orientări pentru viitoarele evoluţii în domeniul securităţii interne în ciclul legislativ 2019-2024.
Referitor la lupta UE împotriva terorismului, Grupul de combatere a acestui fenomen la nivelul UE va informa miniştrii cu privire la o mai bună cooperare între autorităţile de combatere a terorismului. După atacurile teroriste de la Paris din ianuarie 2015, Uniunea Europeană a decis să îşi consolideze răspunsul şi să accelereze punerea în aplicare a măsurilor convenite. În acest sens, UE a adoptat şi a creat, în acest interval, o serie de acte şi instrumente care vizează controale îmbunătăţite ale armelor de foc, incriminarea infracţiunilor de terorism, verificări consolidate la frontierele externe, lansarea Centrului european de combatere a terorismului (CECT) etc., mai arată sursa citată.
Consiliul JAI, 3 decembrie - subiecte legate de justiţie
Un prim subiect abordat pe 3 decembrie de către miniştrii de justiţie ai UE este reprezentat de infracţiunile împotriva mediului. Discuţia va începe cu prezentarea raportului final al celei de a 8-a runde de evaluări reciproce în domeniul penal de către preşedinţia finlandeză a Uniunii (iun.-dec. 2019).
Se aşteaptă ca în aceeaşi zi să se adopte concluzii cu privire la drepturile victimelor, cu privire la măsuri alternative la detenţie şi legate de viitorul cooperării în materie de justiţie civilă.
Nu în ultimul rând, Laura Codruţa Kovesi, prima procuroarea-şefă a UE aleasă, îşi va prezenta viziunea şi planurile pentru Parchetul European. Legat de acelaşi subiect, Comisia Europeană va informa miniştrii cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO). Consiliul UE a confirmat-o pe Laura Codruţa în funcţia procuroare-şefă europeană, pe 14 octombrie 2019. Se preconizează că EPPO îşi începe activitatea în noiembrie 2020, până atunci procurorul-şef ales având sarcina de a coordona organizarea şi funcţionarea noii structuri.
La anterioara reuniune a JAI, din 7-8 octombrie 2019, de la Luxemburg, Consiliul a adoptat concluzii cu ocazia celei de a 10-a aniversări a Cartei drepturilor fundamentale. În acele concluzii, Consiliul a reafirmat faptul că UE se întemeiază pe valori comune precum respectarea demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului. De asemenea, Consiliul a adoptat concluzii cu privire la Eurojust, precizând că acest organism ar trebui să fie dotat cu resursele adecvate pentru a face faţă noilor provocări generate de evoluţiile tehnologice şi de ameninţările care decurg din evoluţia continuă a situaţiei în materie de securitate, potrivit consilium.europa.eu.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.
La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit şi Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie consilium.europa.eu.
Reuniunile acestei formaţiuni au loc, de regulă, o dată la trei luni. Miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.
Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.
Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.
Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice.
