Angela Merkel şi şeful guvernului ungar au reprezentat ani la rând polii opuşi în materie de azil în Europa: voinţa de primire generoasă pentru solicitanţii de azil care fugeau de războiul din Siria în 2015, pe de o parte, şi refuzul categoric al imigraţiei de cealaltă parte, în numele apărării valorilor creştine ale Europei scrie presa internaţională.
De acum înainte însă ei par constrânşi să colaboreze. Cei doi lideri vor susţine o conferinţă de presă comună despre prima lor întâlnire după aproape trei ani.
Vremurile s-au schimbat. Cu puţin timp în urmă, Viktor Orban denunţa "imperialismul moral" al cancelarului german, înainte de a deveni unul dintre artizanii închiderii "rutei Balcanilor", pe atunci parcurs de cea mai mare parte a migranţilor pentru a ajunge din Grecia în ţările Europei de Vest.
Viktor Orban a reuşit, puţin câte puţin, să-şi impună agenda în fața restului Uniunii Europene în problemele migraţiei, ajutat de sosirea la putere a extremei drepte în mai multe ţări, precum Austria şi Italia, ideile sale câştigând teren şi în Germania.
Summitul european de săptămâna trecută cu privire la migraţie a constituit o formă de consacrare pentru Viktor Orban, care a vorbit despre un "imens succes" al tezelor sale.
Europa a pus accentul pe întărirea controalelor la frontiere şi pe instrumentele de a-i ţine pe migranţi la distanţă, precum platformele de debarcare în Africa de Nord.
În acelaşi timp, Angela Merkel a trebuit să renunţe definitiv la proiectul cotelor de repartizare a solicitanţilor de azil în UE, în special în faţa opoziţiei ţărilor din Europa Centrală şi de Est.