Diplomatul suedez Raoul Wallenberg aflat la post la Budapesta în timpul războiului, a ajutat zeci de mii de evrei unguri să scape de ocupantul nazist în 1944 și 1945, ascunzându-i sau oferindu-le acte suedeze de identitate. El a fost arestat de URSS în Ungaria, pe 17 ianuarie 1945, și ulterior a dispărut.
Sovieticii au negat inițial că l-ar fi arestat pe Wallenberg, dar apoi au admis că acesta ar fi murit în arest, în urma unui atac de cord, în 1947. Un alt raport sugerat totuși că acesta era în viață câteva zile mai târziu.
În pofida cererilor insistente ale familiei sale, circumstanțele acestei dispariții nu au fost niciodată elucidate.
Autoritățile de la Stockholm au decis pe 26 octombrie să îl declare pe Wallenberg în mod oficial mort, această decizie fiind anunțată luni de presa suedeză.
Data morții a fost stabilită pe 31 iulie 1952, conform unei reguli potrivit căreia o persoană este declarată moartă la exact cinci ani de la dispariție.
