Partidele proeuropene au acuzat serviciile de informații rusești că i-au finanțat ilegal pe opozanții lor, notează The Economist. De altfel, chiar înainte de alegeri, un partid prorus a fost interzis de pe listele electorale de către instanță, deoarece a fost finanțat din străinătate.
În cele din urmă, partidele proeuropene au câștigat la limită majoritatea în Parlament, iar acum trebuie să respecte promisiunile de a adopta regulamentele Uniunii Europene, făcute odată cu semnarea Acordului de Asociere, în luna iunie. Liderii UE și-au întors atenția din nou către Moldova, din cauza războiului din Ucraina vecină, iar acest lucru ar trebui să fie un stimulent pentru Chișinău, continuă The Economist.
Deși Guvernul moldovean nu duce lipsă de reformatori onești și dedicați, scrie The Economist, mare parte a statului este profund putred. Oligarhii țării speră că Europa, dat fiind interesul său strategic, le va conferi un drum ușor către integrare. Acest lucru are, însă, două tăișuri, un fost oficial european afirmând că mulți moldoveni sunt furioși pe Bruxelles pentru că "văd corupție și nu aud nimic de la noi, decât cuvinte despre statul de drept".
Pe de altă parte, Moscova are multe unelte prin care își poate susține cauzele. Spre exemplu, în semn de răspuns la Acordul de Asociere cu UE, a interzis importuri din Republica Moldova, inclusiv vin. De asemenea, mare parte din forța de muncă a Moldovei, care locuiește în afara țării - în jur de jumătate din total - se află în Rusia, cu toate că, în luna aprilie, au fost ridicate vizele pentru moldovenii ce vor sa mearga în țările din Uniunea Europeană.
Mai multe pe Ziare.com.
