The Economist pune sub lupă situaţia din Cehia, Polonia și România și se întreabă dacă și Italia, unde astăzi au loc alegeri legislative, este pe cale să le urmeze exemplul. La Varşovia, liderul formaţiunii de guvernare, PiS, Jaroslaw Kaczynski, a ales să rămână în umbră, probabil, pentru a evita inflamarea segmentului mare de alegători polonezi care detestă tipul său de populism naţionalist. În alte ţări, condamnările penale au ţinut politicienii-păpuşari departe de scenă, scrie publicaţia.
"În România, o condamnare pentru fraudă electorală îl împiedică pe Liviu Dragnea, care conduce Partidul Social-Democrat, de a fi la cârmă. De asemenea, el se confruntă cu un șir de acuzaţii de corupție. Astfel, el dirijează o serie de prim-miniștri neimpresionanţi, în timp ce a cerut partidului său să intre în război cu statul paralel, inclusiv cu Direcția Naţională Anticorupţie, și de a impune legi care îngreunează lupta împotriva corupţiei", explică The Economist.
In Cehia, Andrei Babiş, de asemenea acuzat de corupţie, este deocamdată premier. El ar putea fi nevoit, însă, să se retragă, la presiunile aliaţilor de coaliţie. Chiar dacă nu va mai fi, oficial, liderul Guvernului, îl va dirija oricum din umbră. Potrivit publicaţiei, următorul caz pe listă este Italia.
Ca şi în cazul lui Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, îl împiedică pe Berlusconi să fie premier, dar are locotenenţi loiali. Cel mai plauzibil candidat este preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Deşi este un personaj şters, Tajani are calitatea de a-i fi rămas loial lui Berlusconi de la înfiinţarea partidului Forza Italia, în 1993.
