Strategia adoptată de autoritățile de la Helsinki este una de tipul ”totul sau nimic”. Astfel, țigările sau produsele din tutun nu sunt promovate deloc. Reclamele sunt complet interzise, iar expunerea produselor de acest fel în magazine nu este permisă.
Mai mult, nu este văzută cu ochi buni nici folosirea țigărilor electronice sau a înlocuitorilor produselor din tutun. Și chiar produsele care doar imită forma țigărilor sunt limitate la achiziționare, chiar dacă este vorba, de exemplu, doar despre ciocolată.
Specialiștii susțin că promovarea produselor mai ”blânde”, care pot înlocui tutunul, duc tot la dependență, acesta fiind motivul pentru care s-a luat o astfel de decizie.
"Nu vrem să cădem în capcana altor politici care sprijină produse mai puțin dăunatoare. (...) Vrem să eliminam toate produsele bazate pe tutun", a declarat Kaari Paaso, directorul departamentului de prevenție din cadrul Ministerului Sănătății.
O altă modalitate prin care se încearcă limitarea consumului de tutun este taxarea. Astfel, pe de o parte, unii fumători ajug să nu își mai permită acest viciu, iar, pe de altă parte, cei care aleg să fumeze în continuare, ajung să finanțeze, printr-o cotă din prețul pachetelor de țigarete, campanii antifumat și servicii de sprijin pentru cei care vor să renunțe la tutun.
Iar măsurile antifumat nu se opresc aici. Începând cu 1 ianuarie 2017, un finlandez care este deranjat de fumul de țigară al unui vecin din balconul alăturat poate deschide un proces împotriva acestuia.
În Finlada, numărul fumătorilor este în scădere de câteva decenii. În anul 2013, fumau 16% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 - 64 de ani.