'Este un mesaj politic important. Într-adevăr, primele relocări ale persoanelor care au nevoie de protecție internațională pot începe rapid', a declarat ministrul luxemburghez pentru imigrați și azil, Jean Asselborn, a cărui țară deține președinția prin rotație a UE.
Decizia din cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles deschide calea pentru înființarea de așa-numite 'hotspot'-uri în Grecia și Italia pentru a-i înregistra pe refugiați și a determina care dintre ei au motive reale pentru a solicita azil.
Această relocalizare se desfășoară pe o bază voluntară, țările UE angajându-se până în prezent să preia 32.256 de solicitanți de azil din cei 40.000 care ar trebui transferați până la sfârșitul anului.
Potrivit unei purtătoare de cuvânt a CE, primele transferuri de solicitanți de azil ar putea avea loc 'în următoarele săptămâni'.
Câți miganți primește România
Gabriel Oprea a spus în Consiliul JAI că, potrivit mandatului, România va participa la mecanismul de relocare prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanți de azil din Italia și Grecia, precum și a încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene și nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către Comisia Europeană, precizează un comunicat al MAI.
Ministrul de interne român a "menţionat că pentru asumarea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică pe care le incumbă o asemenea măsură, cum ar fi: implicaţiile financiare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţările-gazdă, durata de relocare şi aspectele privind returnarea", mai spune comunicatul.
Schengen se destramă. Ziua în care Europa a reînființat granițele interne
Ce se întâmplă cu alți 120.000 de refugiați?
În ceea ce-i privește pe cei 120.000 de solicitanți de azil, pentru preluarea cărora CE a propus cote obligatorii săptămâna trecută, miniștrii de interne nu au ajuns încă la un acord.
Potrivit propunerilor Comisiei Europene însă, din cei 120.000 de refugiați suplimentari, România ar mai trebui să primească 4.646 - 604 din Italia, 1951 din Grecia și 2091 din Italia.
Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a subliniat necesitatea unui răspuns urgent la 'dramele umanitare' din Europa, în timp ce omologul său german Thomas de Maiziere a spus că miniștrii 'lucrează în acest sens, însă nu știu dacă vom reuși astăzi'.
'Credem că soluția nu o reprezintă cotele', a declarat la Bruxelles ministrul slovac de interne, Robert Kalniak. Frontierele deschise din Europa ar face imposibil ca refugiații să poată fi ținuți într-o țară pe care nu au ales-o, a adăugat el.
Cotele obligatorii, sub semnul întrebării
Cotele obligatorii de migranți rămân sub semnul întrebării. Potrivit unor surse Realitatea TV, Consiliul JAI ar urma să se reunească și în perioada 8-9 octombrie, în vederea luării unei decizii în acest sens.
Comisia Europeană ar putea renunța la cotele obligatorii privind distribuirea refugiaților, potrivit unor surse Realitatea TV. Se pare că miniștrii de Interne din cadrul UE nu au ajuns, luni, la un consens în privința refugiaților.
O nouă reuniune a Consiliului Justiției și de Afaceri Interne ar putea să aibă loc în 8-9 octombrie.
Comisia Europeană a propus cote obligatorii în vederea preluării a 160.000 de migranți.
