Socialistul pro-rus Igor Dodon este candidatul cu cele mai mari șanse la președinție. Dar șeful statului va fi decis în al doilea tur. Dodon este urmat de pro-europenii Maia Sandu și Andrei Năstase. Cel puțin așa arată ultimul sondaj de opinie, realizat de "CBS-AXA".
Dintre alegătorii deciși, 38,3% au spus că vor vota pentru Igor Dodon, pentru liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu - 13%, iar pentru liderul Partidului Demnitate și Adevăr (PDA), Andrei Năstase - 12,5%.
Candidatul oficial al guvernării, liderul PD Marian Lupu, este creditat de sondajul administrat de compania „CBS-AXA” la comanda IDIS „Viitorul” din Moldova cu 7,4%.
Dumitru Ciubaşenco, reprezentantul Partidului Nostru (mişcare politică în condusă de pro-rusul Renato Usatii) ar primi voturile a 7,4% dintre alegători.
Fostul prim-ministru pro-european Iurie Leancă, care a înfiinţat un partid declarat popular european (PPEM), ar fi votat de 5.3 la sută din electorat.
De menționat că 39.4% din respondenți au bifat că nu au încredere în niciun politician, 28% s-au declarat indeciși, iar alți 28% au bifat că nu vor participa la alegerile prezidențiale.
DW: Dodon, un pion?
La o recentă întâlnire avută cu ambasadorul SUA la Chișinău, James D. Pettit, liderul socialiștilor Igor Dodon a dat asigurări că, în cazul în care va câştiga alegerile prezidenţiale, va „continua parteneriatul cu occidentul în interesul cetăţenilor Republicii Moldova”. Anterior, însă, acesta a declarat că, în cazul în care va deveni președinte, va denunța Acordul de Asociere UE-Republica Moldova și va readuce în discuție planul de federalizare a Moldovei.
Potrivit analiștilor politici, șansele lui Igor Dodon s-ar diminua în cazul în care principalele partide pro-europene (PAS și PDA) ar merge în alegeri cu un candidat comun. Liderii celor două partide (Maia Sandu și Andrei Năstase) nu exclud un astfel de scenariu, dar deocamdată fiecare dintre ei luptă separat pentru Președinție, iar presa controlată de actuala guvernare încearcă să-i certe, pentru a-l împinge pe candidatul oficial al PD, Marian Lupu în turul doi. Scenariul urmărit, spun analiștii politici, este propulsarea în turul doi a doi candidați (Igor Dodon și Marian Lupu) care, ajunși la Președinție, nu vor crea probleme grupării oligarhice ce și-a subordonat instituțiile statului, observă Deutsche Welle, într-un comentariu semnat de Vitalie Călugăreanu.
În acest sens, potrivit directorului Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbaroșie, manipularea alegătorului va fi instrumentul de bază folosit de putere. „Minciuna va fi instrumentul de bază folosit în campania electorală, atât la TV, cât şi pe reţelele sociale”. În opinia sa, mita, promisiunile deşarte şi cadourile electorale vor fi prezente masiv în actuala campanile electoral. „Nivelul înalt de sărăcie şi cultura politică, toleranţa înaltă la corupţie - sunt factorii care generează acest comportament al electoratului, dar şi al politicienilor. Faptul că justiţia nu funcţionează, că instituţiile statului sunt controlate politic, nihilismul juridic general - sunt alți factori care determină acest comportament”. Arcadie Barbaroșie a mai atenționat asupra unui pericol: „Concurenţii electorali pot fi scoşi din cursă în baza unor argumente false”.
Moldovenii, profund nemulțumiți de situația economică
La nivel de partide, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, 35,2% din electoratul decis ar opta pentru PSRM, 13,3% pentru PD, 13,1% pentru „Partidul Nostru” (pro-rus), 12,7% pentru Partidul Demnitate și Adevăr, 9,8% pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, 3,9% pentru Partidul Popular European din Moldova și 3,1 pentru Partidul Liberal.
82,3% dintre moldoveni consideră că lucrurile în țara lor merg într-o direcție greșită și doar 9,8% cred că traiectoria Moldovei este una corectă. Doar 0,2% din respondenți s-au declarat foarte mulțumiți de situația economică din Republica Moldova. Peste 56% din cetățeni nu sunt mulțumiți de felul în care trăiesc, iar cei mai mulți se tem de sărăcie și corupție.
Încrederea moldovenilor în principalele instituţii ale statului a scăzut dramatic și brusc.
Nivelul de încredere al populaţiei în Guvern, Parlament şi Preşedinţie a atins cel mai mic nivel din ultimii 16 ani. În Preşedinte nu au încredere 75,6% dintre moldoveni; în Parlament nu au încredere 72,5%, iar în Guvern nu au încredere 70,5%. De cea mai mare încredere în rândul moldovenilor se bucură Biserica - 70%; primăria (autoritățile publice locale) - 58,1% și mass media - 58%.
Iohannis cere Moldovei să rămână pe cursul european
Președintele Klaus Iohannis l-a primit joi, la Palatul Cotroceni, pe ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Șalaru, context în care a subliniat necesitatea ca Republica Moldova să dovedească hotărâre în respectarea angajamentelor europene asumate și să continue eforturile de consolidare a instituțiilor naționale pentru a dobândi mai multă predictibilitate și credibilitate în plan european.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, în cadrul întrevederii, cei doi înalți oficiali au discutat despre perspectivele de dezvoltare ale cooperării bilaterale pe paliere de interes comun, precum securitatea și apărarea, cât și parcursul european al Republicii Moldova.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța pe care România o acordă Republicii Moldova, reflectată în sprijinul constant din partea țării noastre pentru Chișinău în cadrul relațiilor bilaterale de parteneriat.
În context, șeful statului a subliniat că este esențial pentru Republica Moldova să continue parcursul european și să valorifice potențialul beneficiilor derivate din raporturile cu Uniunea Europeană.
