Forţa de reacţie rapidă a NATO are scopul de a interveni în condiţii de criză, oriunde ar fi nevoie. Ea poate acţiona terestru, maritim şi aerian. Brigăzi specializate fiecărui tip de acţiune militară pot fi constituite, în funcţie de nevoi, din câteva zeci de soldaţi sau câteva zeci de mii de soldaţi.
În prezent, există nouă cartiere generale pentru forţa terestră de reacţie rapidă a NATO. Acestea sunt amplasate la Gloucester, în Marea Britanie, la Münster în Germania, lângă Milano, în Italia, la Valencia, în Spania, lângă Istanbul, în Turcia, la Strasbourg şi Lille, în Franţa, la Salonic, în Grecia şi la Szczecin, în Polonia.
Forţa navală de reacţie rapidă este constituită din cinci comandamente, care stau la dispoziţia NATO prin rotaţie. Acestea sunt Cartierul general al Forţelor Marine Italiene, Cartierul General al Forţelor Navale Spaniole, Cartierul General al Forţelor Navale Franceze, Cartierul General al Forţelor Navale Britanice şi Cartierul General al Forţelor Navale NATO de la Lisabona, în Portugalia.
Forţa aeriană de reacţie rapidă a NATO este asigurată, prin rotaţie, de către Franţa, Marea Britanie şi Germania.
România, Polonia şi ţările baltice au cerut explicit ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi mute efectivele din Vestul Europei în Est, acolo unde ameninţarea Rusiei a devenit directă. Potrivit presei germane, NATO intenţionează să deschidă cinci baze în Europa de Est, inclusiv în România. Celelalte ţări vizate de Alianţa Nord-Atlantică sunt Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Conform planurilor NATO, până la 600 de militari vor fi staţionaţi în fiecare bază temporară.
