Președintele german, Frank-Walter Steinmeier și-a anunțat intenția de a discuta cu toate partidele susceptibile de a participa la un nou executiv condus de Angela Merkel, condiție care exclude Alternativa pentru Germania (extrema dreaptă) și Die Linke (stânga radicală).
Mișcarea vine după ce duminică, liberalii au pus capăt negocierilor pentru formarea unei coaliții cu conservatorii lui Merkel și cu Verzii.
De ce s-a întâmplat asta? Der Spiegel crede că ”în aceste săptămâni lungi de negocieri, toți partenerii au uitat de un singur lucru, singurul care contează în cele din urmă, pentru a realiza o alianță: încrederea”. Și tot Der Spiegel constată: ”parcă nici unul dintre potențialii parteneri ai coaliției nu a arătat că într-adevăr dorește să reușească.
Angela Merkel are partea ei de responsabilitate: ea nu ea emis nici o idee, nu a făcut niciun gest de lider, agățându-se în cele din urmă doar de speranța că, în cele din urmă, după o noapte lungă, totul de va dezlega. Dar metoda Merkel, atât de des încercată, nu a funcționat de această dată", scrie Der Spiegel.
Este în mod clar o criză profundă. În istoria de după război a Germaniei nu a mai existat o situație în care alegerile să fie repetate din cauza eșecului negocierilor pentru formarea unei coaliții de guvernare.
Îngrijorarea este cu atât mai vizibilă cu cât Germania a trăit deja un cutremur politic la alegerile legislative din 24 septembrie odată cu intrarea răsunătoare a AfD în Bundestag, camera legislativă inferioară.
Ascensiunea AfD s-ar putea confirma sau chiar lua amploare în cazul unor alegeri anticipate, date fiind sondajele.
Eșecul lui Merkel aduce vești neplăcute Uniunii Europene. Aflată în una dintre cele mai urâte crize, pe fondul Brexit-ului, UE conta pe un leadership puternic asigurat de cancelarul german, eventual în tandem cu noul președinte al Franței, Emmanuel Macron.
Viitorul este acum incert. Al UE, al Germaniei și al lui Merkel.
În pofida acestui eșec care a zguduit Germania, al cărei regim parlamentar edificat după Al Doilea Război Mondial i-a garantat până acum stabilitatea, Merkel nu se gândește în niciun caz la o retragere, ea anunțându-și luni intenția unei noi candidaturi la un eventual scrutin anticipat.
Criticile la adresa sa sunt însă din ce în ce mai insistente, uneori chiar din interiorul propriei familii politice, după decizia de a permite intrarea în țară a peste un milion de migranți în 2015 și 2016.
După 12 ani petrecuți la putere, Angela Merkel nu are în intenție nici formarea unui guvern minoritar, așa cum i-ar permite legea fundamentală.
Germania 'are nevoie de un guvern stabil care să nu fie nevoit să caute o majoritate la fiecare decizie', a explicat ea.
surse: Agerpres, Foreign Policy, RFI România
