"Moneda se va numi rublă. Ne aflăm pe pământ slav şi slavii au folosit întotdeauna rubla", explică Maksim Ivanov, responsabil cu colectarea impozitelor, cu Trezoreria şi sistemul bancar în cadrul structurilor de conducere formate de insurgenţi în estul Ucrainei.
De altfel, "Guvernul" format de insurgenţi a înfiinţat o "bancă populară", care a primit misiunea suprarealistă de a contura un cadru financiar local, un fel de Bancă Centrală pentru un mini-stat ale cărui dimensiuni sunt din ce în ce mai reduse, în contextul avansării forţelor ucrainene în regiune.
Separatiştii proruşi sunt acum regrupaţi în câteva bastioane, printre care Doneţk şi Lugansk, şi într-o parte din zona care separă cele două oraşe aflate în apropiere de frontiera rusă.
oua "instituţie financiară" a separatiştilor are deja sediul în clădirea filialei locale a Băncii Naţionale a Ucrainei, abandonată după ce rebelii au preluat controlul asupra oraşului. Separatiştii afirmă că o echipă de "experţi" îşi desfăşoară deja activitatea, în plină zonă de război.
Maksim Ivanov spune că lucrează cu o echipă de aproape 30 de persoane, inclusiv locuitori din regiune cu calificare în domeniu, precum şi specialişti din Rusia şi din Kazahstan.
Pe fondul înăspririi sancţiunilor occidentale la adresa Moscovei şi rebelilor proruşi, "bancherul" separatist consideră că Rusia reprezintă un partener "mai convenabil" pentru sud-estul Ucrainei, centrul industrial al Ucrainei, dar şi pentru industria metalurgică şi chimică aflată în declin în ultimii ani.
El recunoaşte dificultatea sarcinii care i-a fost încredinţată, în condiţiile în care doar "între 20 şi 25% din economia" regiunii, aflată în pragul haosului, continuă să funcţioneze. "80% dintre magazine şi 70% dintre cafenele şi restaurante sunt închise", notează el. "Când luptele vor înceta, va trebui să reconstruim", adaugă el.