Atât Japonia cât și Ecuadorul sunt situate în așa-numitul Inel de Foc al Pacificului care se întinde de-a lungul coastelor ce mărginesc Oceanul Pacific. Regiunile din cadrul Inelului de Foc sunt foarte expuse seismelor, însă este foarte rar ca un cutremur produs de o parte a lumii să declanșeze un alt seism de cealaltă parte, conform lui Ross Stein, CEO și co-fondator al Temblor.net, un website și o aplicație pentru telefonul mobil care îi ajută pe oameni să înțeleagă care sunt riscurile seismice ale diferitelor locații de pe glob.
În primul rând, seismele care au lovit Japonia sunt de un tip diferit față de cel care s-a produs în Ecuador, conform lui Stein. La 14 aprilie un cutremur cu magnitudinea de 6,2 s-a produs în sudul Japoniei și, o zi mai târziu, la 15 aprilie, un seism cu magnitudinea 7,0 a lovit aceeași regiune. Aceste cutremure sunt produse în urma alunecării laterale a plăcilor dintr-o zonă de falie. Cele două cutremure s-au produs la adâncimi mici — între 10 și 12 kilometri — și au avut o mare forță destructivă, ucigând peste 40 de persoane și producând importante pagube materiale. Cel de-al doilea cutremur a fost de aproximativ 20 de ori mai puternic decât primul și a eliberat de peste 400.000 de ori mai multă energie decât bomba atomică aruncată asupra orașului Nagasaki în 1945, conform unei postări pe blog făcută de Ross Stein și de Volkan Sevilgen, cofondator al Temblor.net.
Astfel, cele două seisme din Japonia au fost, cel mai probabil, corelate, conform lui Stein. Deocamdată nu este însă clar dacă seismul de 6,2 grade l-a "anunțat" pe cel de 7,0, sau dacă cel din urmă a fost o replică a primului.
