Ivanka Trump, oficiali americani și israelieni se vor afla luni la ceremonia de inaugurare a ambasadei SUA la Ierusalim, în urma controversatei decizii luate recent de președintele american.
Duminică, la o recepție organizată de MAE israelian în avans pentru a marca evenimentul, a participat și reprezentantul României, în contradicție cu UE, dar în linie cu politica externă anunțată de președintele PSD Liviu Dragnea și de guvernul Vioricăi Dăncilă, care doresc mutarea ambasadeo României la Ierusalim.
Alături de România, în disonanță cu ceilalți membri UE care au anunțat că vor boicota evenimentul, s-au aflat la recepție Austria, Ungaria și Cehia.
MAE român a confirmat prezența la evenimentul de duminică. De notat: SUA nu au invitat ambasadorii europeni la ceremonia principală, de luni. Asta și pentru că marea majoritate a diplomaților ar fi boicotat ceremonia, așa cum au făcut și cu recepția de duminică.
Sărbătoare și demonstrații
Cert este că toate ceremoniile care însoțesc inaugurarea ambasadei SUA au loc într-un moment deosebit de tensionat.
Palestinienii din Gaza au organizat ample proteste în ultimele săptămâni și o demonstrație va avea loc și luni, pentru a coincide cu ceremonia.
În cazul în care palestinienii se vor apropia de gardul care separă Gaza de Israel, militarii vor deschide focul, observă cotidianul The Telehraph. Zeci de palestinieni au fost uciși astfel la ultimele proteste.
Un astfel de eveniment nu ar reduce cu nimic controversa din jurul deciziei lui Trump. Ba dimpotrivă. Însă din punctul de vedere al americanilor, vina stă în tabăra palestiniană.
”Noi, americanii, respectăm dreptul la proteste pașnice”, a explicat Victoria Coates, oficial al Consiliului Național de Securitate al SUA, după protestelșe soldate până acum cu 53 de morți.
”Cred însă că trebuie să atribuim vina organizației Hamas, nu unei acțiuni a SUA sau a Israelului”, a mai spus oficialul de la Casa Albă.
Majoritatea palestinienilor uciși în ultimele săptămâni nu erau înarmați, dar Israelul a justificat folosirea muniției de război prin necesitatea de a proteja granița țării, amenințată.
De ce protestează palestinienii
De la 30 martie, în fiecare vineri au loc manifestaţii de-a lungul graniţei dintre Fâşia Gaza şi Israel în cadrul "Marelui marş al întoarcerii'', notează AFP, citată de Agerpres.
Această mişcare de protest urmează să atingă punctul maxim luni, cu prilejul relocării ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim. A doua zi, palestinienii deplâng ceea ce ei numesc ''Nakba'' (Catastrofa), deposedarea masivă a poporului lor în timpul conflictului care a izbucnit în 1948, după crearea statului Israel.
De fapt, demonstrația mare ar fi urmat să aibă loc chiar marți, dar a fost devansată pentru a coincide cu ceremonia.Ce se va întâmpla luni? "Vom distruge bariera şi vom intra" în Israel, a declarat Hani, un locuitor din Fâşia Gaza în vârstă de 22 ani, care s-a prezentat doar cu numele mic, dar a dat asigurări că nu se teme de moarte. "Vieţile noastre valorează mai puţin decât Palestina", a adăugat acesta.
În acest context, un purtător de cuvânt al armatei a anunţat sâmbătă seară desfăşurarea a trei brigăzi de infanterie, două în jurul Fâşiei Gaza şi una în Cisiordania ocupată, ceea ce, în opinia sa, îi va permite să dubleze efectivele unităţilor combatante.
O decizie controversată
Mutarea ambasadei readuce pe tapet statutul Ierusalimului, unul din cele mai sensibile aspecte ale conflictului israeliano-palestinian. Atât palestinienii, cât şi Israel consideră acest oraş capitala lor. Israelul a ocupat Ierusalimul de est în timpul războiului din 1967, iar ulterior l-a anexat, iar în 1980 a proclamat întregul Ierusalim capitala sa "eternă şi indivizibilă", potrivit AFP, citată de Agerpres.
Această decizie a fost declarată ilegală de comunitatea internaţională, care consideră Ierusalimul de est drept ocupat şi deci, până la reglementarea statutului final prin negocieri între cele două părţi - ceea ce nu pare că se va întâmpla prea curând -, Ierusalimul nu trebuie să găzduiască ambasade.
Israelul consideră decizia lui Trump drept recunoaşterea - mult întârziată - a unei realităţi istorice. Pentru conducerea palestiniană, este vorba de un summum al poziţiilor părtinitoare ale administraţiei Trump.
Relaţiile dintre conducerea palestiniană şi administraţia Trump s-au deteriorat grav, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas mergând până la a-l numi pe ambasadorul american în Israel David Friedman "fiu de căţea".
Această situaţie subminează demersurile în vederea unui acord diplomatic "suprem" la care preşedintele Trump a spus că vrea să asiste. Totuşi, se speculează că este posibil ca administraţia SUA să prezinte un plan de pace după mutarea ambasadei.
