Potrivit France Presse, președinția rusă nu spune nimic despre vânzare sau despre posibilitatea imediată a livrării de rachete de acest tip. Însă, decretul prezidențial deschide teoretic calea unor posibile livrări pe cale maritimă, terestră și aeriană.
Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, anulase, în 2010, un contract de livrare a acestui sistem de rachete către Iran — contract extrem de criticat de către statele occidentale și de Israel — după ce ONU impusese sancțiuni Iranului din cauza programului nuclear controversat al acestei țări.
În 2007, Rusia și Iranul semnaseră un acord privind livrarea acestor echipamente, capabile să intercepteze în zbor avioane sau rachete și a cărui valoare se ridica la 800 de milioane de dolari. După interdicția de livrare a sistemului S-300, Teheranul s-a adresat Curții Internaționale de Arbitraj de la Geneva (Elveția) pentru a cere Moscovei patru miliarde de dolari cu titlu de despăgubiri.
Totuși, la începutul lui 2015, Moscova și Teheranul au semnat un protocol de acord privind întărirea "cooperării militare bilaterale pe fondul intereselor comune", cu prilejul unei vizite în capitala iraniană a ministrului apărării Rusiei, Serghei Șoigu. Rusia a propus totodată Iranului să-i furnizeze sistemul Antey-2500, o nouă versiune, îmbunătățită, a sistemului S-300.
AFP amintește că Iranul și Rusia sunt vizate de sancțiuni economice din partea SUA și a statelor europene, Teheranul din cauza programului său nuclear, iar Rusia ca urmare a implicării în criza ucraineană. Cele două țări, care și-au intensificat în ultimii ani relațiile economice, susțin totodată regimul președintelui sirian Bashar al-Assad.
