Textul legii, publicat pe portalul oficial al Kremlinului pentru informaţii juridice, prevede intrarea lui imediată în vigoare. Ministerul Justiţiei rus poate desemna de acum drept \"agent străin\" persoane fizice care lucrează pentru mass-media încadrate în această clasificare, potrivit textului.
Textul noii legi a fost denunțat de organizaţiile de apărare a drepturilor omului, informează France Presse, citată de Agerpres.
Apărătorii pentru drepturile omului văd în această lege, votată la sfârşitul lunii noiembrie de către parlament, un risc suplimentar de cenzură şi de ameninţări la libertatea de expresie.
Nouă organizaţii neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, între care Amnesty International şi Reporteri fără Frontiere, şi-au exprimat îngrijorarea că aceste amendamente i-ar putea viza nu doar pe jurnalişti, ci pe toţi bloggerii şi internauţii care beneficiază de burse, finanţări sau venituri de la media în cauză.
\"Va deveni un instrument puternic pentru a reduce la tăcere vocea opoziţiei\", au denunţat organizaţiile neguvernamentale respective într-un comunicat publicat luna trecută.
Cu puţin timp înainte de lectura finală a legii în forma sa modificată, Dunja Mijatović, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei, a încercat să convingă deputaţii ruşi să nu voteze noul act normativ. Aceasta fiindcă legea este "o lovitură serioasă aplicată libertăţii presei şi posibilităţii oamenilor de a beneficia liber de informaţii şi a le răspândi". Autorităţile ruse subliniază însă că noua lege intră în vigoare "de nevoie, având în vedere activităţile vestului", scrie Deutsche Welle.
Din 2012, o lege rusă permite autorităţilor să desemneze ca „agent străin” asociaţiile care primesc finanţări din afara Rusiei şi desfăşoară \"activitate politică\". În 2017, această posibilitate a fost extinsă la mass-media care lucrează în Rusia.
Începând din 2012, după realegerea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse, presiunile asupra firmelor media şi ong-urilor au crescut continuu. Începând din acest an, ong-urile din Rusia sunt obligate să se înregistreze ca "agenţi străini" dacă sunt finanţate din exteriorul ţării.
în 2017, actul normativ a fost extins incluzând şi mass-media, după modelul legii FARA (Foreign Agent Registration Act - n.red.) din SUA. Dar copia rusească a FARA se deosebeşte în parte foarte mult de legea americană, în vigoare din 1938, care a fost adoptată special pentru a contracara propaganda nazistă.
Din cauza legii, mai multe ONG-uri din Rusia au fost nevoite să-şi închidă birourile. De curând, la finele lunii octombrie, o renumită organizaţie pentru apărarea drepturilor omului, condusă de activistul Lev Ponomariov, a fost dizolvată în temeiul legii privindu-i pe "agenţii străini".
Cu pedeapsa unor amenzi grele sau riscul de a fi interzise, legea obligă aceste entităţi recunoscute ca atare la măsuri administrative restrictive şi la menţionarea acestui statut în toate publicaţiile lor.
În Rusia, prestigioasa organizaţie neguvernamentală Memorial, asociaţia anticorupţie a opozantului Aleksei Navalnîi, şi postul de radio RFE/Radio Svoboda, finanţat de Congresul american, sunt catalogate drept „agent străin”.
Termenul de „agent străin” era aplicat în epoca stalinistă opozanţilor reali sau prezumtivi, apoi a fost utilizată în anii 1970-1980 pentru a-i desemna pe disidenţi, acuzaţi că ar fi în solda Occidentului.
