UPDATE 21:00 - Washingtonul nu va anunţa o schimbare a politicii privind utilizarea rachetelor de către Ucraina, în timp ce Moscova ameninţă cu consecinţe
Statele Unite nu au în vedere să anunţe vineri o nouă politică legată de Ucraina şi de folosirea de către aceasta a rachetelor occidentale în atacuri asupra unor ţinte în Rusia, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, în timp ce ambasadorul Rusiei la ONU a avertizat ţările occidentale să nu autorizeze astfel de acţiuni despre care a spus că ar angaja NATO într-un război direct contra unei puteri nucleare, transmit agenţiile Reuters şi AFP.
"Nu există nicio schimbare în poziţia noastră asupra furnizării către Ucraina a unor capabilităţi de lovire cu rază lungă de acţiune pentru a le utiliza în interiorul Rusiei", a afirmat în faţa presei purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby.
Declaraţia acestuia vine înaintea întâlnirii pe care o au vineri la Casa Albă preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer, la finalul căreia era aşteptată o decizie care să dea curs solicitărilor preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a fi ridicate restricţiile asupra folosirii de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune pentru lovituri asupra unor ţinte în interiorul Rusiei, ca soluţie tactică în încercarea de a opri înaintarea armatei ruse pe frontul din estul Ucrainei. "Nu mă aştept la niciun anunţ major în această chestiune" după întrevederea Biden-Starmer, a indicat John Kirby.
UPDATE 20:05 - Ucraina consideră puţin realiste apelurile la o soluţie diplomatică fără garanţii de securitate (experţi)
Absenţa actuală a unor garanţii de securitate fiabile, care să poată descuraja Rusia de la noi agresiuni, face ca orice încercare din exterior de a promova un acord de pace durabil să fie sortită eşecului, cu excepţia cazului în care capacitatea Ucrainei de a se apăra este garantată prin creşterea sprijinului militar sau aderarea la NATO, avertizează mai mulţi experţi ucraineni, citaţi vineri într-o analiză de EFE.
Recentele apeluri la o încheiere diplomatică a conflictului, fie din partea unor aliaţi precum cancelarul german Olaf Scholz, a unor sceptici precum candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, sau a unor ţări "neutre" precum China sau Brazilia, trebuie să ia în considerare această realitate, afirmă analişti şi politicieni ucraineni.
Garanţiile de securitate în faţa unei viitoare agresiuni ruse reprezintă un element-cheie care trebuie abordat în cadrul oricăror negocieri, susţine platforma de analiză "Frontelligence Insight" în urma apelului cancelarului Scholz pentru intensificarea eforturilor diplomatice.
"Acestea nu pot fi doar promisiuni verbale sau scrise: ele trebuie să fie susţinute de ceva tangibil. Fără acestea, Ucraina ar fi lăsată într-o situaţie extrem de vulnerabilă, în care Rusia ar lansa probabil o altă invazie, posibil mai de suscces", argumentează analiştii.
UPDATE 17:25 - Ofensiva ucraineană în Kursk a "încetinit" înaintarea rusă în estul Ucrainei, afirmă Zelenski
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat vineri că luna aceasta îi va prezenta preşedintelui american Joe Biden un "plan de victorie" împotriva Rusiei şi a susţinut că ofensiva ucraineană lansată pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk a avut efectul scontat întrucât a încetinit înaintarea armatei ruse pe frontul din estul Ucrainei, relatează AFP.
"Sincer, a dat rezultatele aşteptate. În regiunea Harkov (nord-est), inamicul a fost oprit, iar înaintarea lui în regiunea Doneţk (est) a fost încetinită, chiar dacă acolo este foarte dificil", a afirmat la Kiev, în timpul unei conferinţe, preşedintele Zelenski, potrivit căruia armata rusă a fost nevoită să desfăşoare circa 40.000 de soldaţi în regiunea Kursk, unde trupele ruse au lansat săptămâna aceasta o contraofensivă, despre care preşedintele ucrainean a spus acum că până în prezent nu a condus la "niciun succes major" al Rusiei.
Armata rusă a susţinut că a recăpătat controlul asupra a circa zece localităţi în provincia Kursk într-o contraofensivă lansată săptămâna aceasta şi care continuă în partea de vest a teritoriului unde trupele ucrainene au pătruns pe 6 august într-o incursiune care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene.
UPDATE 16:20 - Boris Pistorius: Fiecare ţară care livrează arme în Ucraina este liberă să decidă cu privire la utilizarea lor
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat vineri că fiecare ţară care furnizează arme cu rază lungă de acţiune Ucrainei este liberă să decidă modul în care le va utiliza Kievul, minimalizând în acelaşi timp ameninţările Rusiei că acestea ar putea fi utilizate împotriva unor obiective de pe teritoriul rus, potrivit EFE.
Vorbind într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian, Laurynas Kasciunas, după semnarea unui acord bilateral la Berlin privind staţionarea permanentă a unei brigăzi germane în Lituania, Pistorius a declarat că "cei care au furnizat aceste arme sunt liberi să decidă" şi că "dreptul internaţional o permite".
El a adăugat că nu este de competenţa sa să judece asupra a ceea ce ar putea conveni preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer la întâlnirea lor de vineri de la Washington.
"Ceea ce partenerii convin la nivel bilateral cu privire la ce se întâmplă cu armele lor este treaba lor", a afirmat el, respingând ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care spune că ar fi o escaladare dacă s-ar permite utilizarea acestora pentru a viza ţinte militare de pe teritoriul rus.
Ministrul german al apărării a afirmat că, în legătură cu "ameninţările lui Putin, nu sunt multe de spus, el ameninţă când vrea şi când are chef".
UPDATE 15:10 - Moscova sare la gâtul lui Erdogan, după anunțul acestuia privind returnarea Crimeei către Ucraina
Rusia nu este deloc de acord cu declarațiile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus recent că peninsula Crimeea ar trebui să revină sub controlul Ucrainei, a subliniat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează Reuters.
Peskov a declarat că acesta este punctul în care „opiniile noastre sunt total divergente” cu Turcia, dar Moscova va continua să își explice poziția „prietenilor noștri turci”.
UPDATE 14:00 - Rusia a lansat un atac masiv cu drone
Forțele aeriene ucrainene au anunțat vineri că au doborât 24 din 26 de drone de atac lansate din Rusia peste noapte în patru regiuni, potrivit unui comunicat publicat Telegram, citat de Reuters.
O persoane din regiunea Odesa a fost rănită după ce resturi de drone au căzute peste 20 de case și patru garaje, a declarat guvernatorului Oleh Kiper.
Resturile de drone au provocat un incendiu la o întreprindere alimentară în regiunea Nikolaev, a declarat guvernatorul Vitali Kim.
UPDATE 12:40 - Şeful Dumei de Stat spune că NATO a devenit deja participant la războiul din Ucraina
Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului, a acuzat vineri NATO că este parte la acţiunea militară din Ucraina, sugerând că alianţa este deja puternic implicată în luarea deciziilor militare. Comentariile lui Viaceslav Volodin, un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, au venit la o zi după ce Putin a avertizat că Occidentul se va lupta direct cu Rusia dacă va permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune fabricate în Occident, afirmând că o astfel de acţiune va modifica natura conflictului, relatează Reuters.
UPDATE 9:20 - MAE, reacție dură după ce rușii au lovit o navă ucraineană în zona economică a României din Marea Neagră: „O escaladare fără precedent”
Ministerul român al Afacerilor Externe califică drept "o escaladare fără "cel mai recent atac al Moscovei împotriva Ucrainei, după ce o navă comercială a fost lovită de o rachetă rusească în zona economică exclusivă a României.
„Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm atacul forţelor armate ruse împotriva unei nave comerciale, care transporta cereale în Marea Neagră. Acest eveniment reprezintă o escaladare fără precedent a acţiunilor Federaţiei Ruse în cadrul războiului ilegal şi nejustificat pe care aceasta l-a lansat împotriva Ucrainei”, a transmis vineri MAE, potrivit News.ro.
Noul ordin al lui Putin dat soldaților ruși, care îi trimite la o moarte sigură, prevede că trebuie să alunge trupele Kievului din Kursk până la data de 1 octombrie.
Cu câteva săptămâni amețitoare înainte ca frontul să se stabilească, ucrainenii au înfrânt recruții ruși prost pregătiți și au capturat peste 1.000 de kilometri pătrați din regiunea Kursk, potrivit ziare.com.
„Acest lucru l-a pus președintele rus Vladimir Putin sub presiune”, a declarat secretarul britanic al Apărării, John Healey. Rușinat pe bună dreptate, Putin a ordonat Kremlinului să recucerească Kursk până la 1 octombrie. Și miercuri, 11 septembrie 2024, trupele ruse au lansat un contraatac de-a lungul marginii vestice a teritoriului ocupat de ucraineni.
„Contraofensiva Rusiei de a-i alunga pe ucraineni din regiunea Kursk a început oficial”, a anunțat analistul finlandez Joni Askola.
Rușii au vizat Snagosk, un sat chiar la sud de râul Seym, la 12 kilometri nord de graniță. Acțiunea principală a implicat cel puțin opt tancuri și alte vehicule blindate din Regimentul 51 Aeropurtat rus.La câteva ore de la contraatac, satul rămâne contestat.
„Situația de pe flancul stâng al grupului nostru din Kursk s-a înrăutățit”, a menționat grupul de analiză ucrainean Deep State.
Simultan, o forță rusă separată s-a pus în mișcare spre satul Ulanok, pe flancul drept al ucrainenilor în Kursk.Nu este clar cum au ajuns rușii la Snagosk. Există două rute către sat de pe teritoriul controlat de ruși: din nord-vest peste râul Seym sau pe uscat din orașul din apropiere, Korenevo.
Acest scenariu din urmă pare mai probabil, deoarece armata ucraineană a distrus fiecare pod permanent peste Seym din Kursk – și, de asemenea, a distrus majoritatea sau toate podurile de pontoane pe care rușii le-au asamblat în zonă.
