UPDATE 23:05 Cum a pregătit Ucraina cea mai mare incursiune militară pe teritoriul Rusiei de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial
Militarii care urmau să participe la operațiune au fost informați doar în ziua de dinaintea declanșării atacului, relatează cotidianul The New York Times, citat de Meduza.
Comandantul adjunct al uneia dintre brigăzile ucrainene, locotenent-colonelul Artem (NYT nu îi dezvăluie numele de familie) le-a declarat reporterilor americani că doar un cerc restrâns de comandanți știau despre planurile ofensivei.
Ofițerilor superiori li s-a spus despre invazia iminentă cu doar trei zile înainte de începerea acesteia, iar militarii de rând au aflat despre atac cu doar o zi înainte de declanșarea acestuia.
În cadrul pregătirilor, vehiculele blindate au fost ascunse în păduri, mișcările trupelor au fost mascate ca exerciții și instruire, iar soldații au fost nevoiți să petreacă noaptea în case părăsite din satele de graniță.
UPDATE 21:00 - O navă rusească, pusă sub embargou, interzisă la intrarea într-un port din Franța
Nava rusească Shtandart, interzisă în porturile europene din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei, nu a primit permisiunea de a acosta în Franța, unde trebuia să participe la un festival, au anunțat miercuri autoritățile locale, citate de AFP.
UPDATE 19:45 - Kievul vrea să instituie o "zonă tampon" şi "coridoare umanitare" în regiunea rusă Kursk
Ucraina vrea să creeze o "zonă tampon" şi "coridoare umanitare" în regiunea rusă Kursk, unde forţele sale au lansat o ofensivă fără precedent la 6 august, au anunţat miercuri miniştri din guvernul de la Kiev, citaţi de AFP.
"Crearea unei zone tampon în regiunea Kursk este o măsură ce vizează protejarea comunităţilor noastre de la frontieră de bombardamentele ostile zilnice", a declarat ministrul de interne, Igor Klimenko, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Populaţia civilă rusă din "localităţilor situate în zona operaţiunii de apărare a fost abandonată de Rusia" şi este privată de "lucrurile cele mai elementare", a adăugat el, precizând că la Kiev sunt în curs pregătiri pentru livrarea de alimente, apă potabilă, medicamente şi produse de igienă.
Aproape simultan, vicepremierul Irina Vereşciuk a anunţat deschiderea de coridoare umanitare în aceeaşi regiune rusă în care zeci de mii de civili au fugit din calea luptelor.
"Forţele noastre militare intenţionează (...) să deschidă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor, atât spre Rusia, cât şi spre Ucraina", a indicat ea de asemenea pe Telegram.
UPDATE 18:05 - Peste 10.000 de proceduri judiciare, deschise în Rusia pentru "discreditarea" armatei după martie 2022
Peste 10.000 de proceduri judiciare au fost deschise în Rusia pentru "discreditarea" armatei după martie 2022, a informat miercuri mass-media independentă Mediazona pe baza datelor instanţelor, care arată o reprimare totală a vocilor împotriva războiului din Ucraina, relatează AFP.
Rusia şi-a extins arsenalul represiv de la începutul invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022, pedepsind răspândirea a ceea ce ea consideră a fi "informaţii false" despre armată sau "discreditarea" forţelor sale armate.
La sfârşitul anului 2022, poliţia din Rusia deschisese 5.614 de proceduri împotriva persoanelor acuzate că ar fi "discreditat" armata şi 8.590 în total la sfârşitul lui 2023, potrivit Mediazona.
Pragul de 10.000 de proceduri judiciare a fost depăşit "în prima săptămână a lunii august", a precizat sursa citată.
UPDATE 17:20 - Reţea de agenţi ruşi condusă de o fostă gardă de corp a ex-preşedintelui prorus Ianukovici, destructurată în Ucraina
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat miercuri destructurarea unei presupuse reţele de agenţi ruşi care strângeau informaţii despre serviciile de securitate şi personalităţi publice din Ucraina şi care era condusă de o fostă gardă de corp a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici. Acesta a fugit la Moscova în iarna anului 2014 pe fondul protestelor proeuropene fără precedent împotriva regimului său, relatează EFE şi Unian.
Principalul agent în cadrul acestei reţele era Dmitro Ivanţov (48 de ani), fostul şef al securităţii lui Ianukovici şi care l-a însoţit în timpul "evacuării" acestuia în Rusia în 2014, a precizat SBU într-un comunicat, în care afirmă că acesta fusese recrutat de serviciile de informaţii ruseşti pe când se afla încă în serviciul fostului preşedinte.
Potrivit materialelor din dosar, citate de Unian, Ivanţov - fostul şef unei unităţi din cadrul Direcţiei pentru protecţia şi paza de stat din Ucraina (UGO) - ar fi fost racolat de către Igor Egorov, angajat al Departamentului de operaţiuni de contrainformaţii al Serviciului I al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei).
După ocuparea şi anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, Ivanţov şi-a încălcat jurământul, a acceptat cetăţenia rusă şi s-a alăturat FSB, afirmă SBU. Ancheta preliminară a stabilit că acesta a continuat să acţioneze intens pentru FSB, racolându-l în acest scop pe fostul său adjunct, Roman Lapa, care a rămas şi el în Crimeea şi activează în prezent la Sevastopol, conform serviciilor de securitate ucrainene.
UPDATE 17:10 Rusia, umilită pe propriul teritoriu. Trupele ucraiane au doborât un avion rusesc chiar din teritoriile pe care le-au ocupat
Rușii au pierdut un avion de vânătoare-bombardament de tip Su-34 în Kursk. E primul avion rus doborât în spațiul aerian al Federație Ruse din teritoriile ruse ocupate de ucraineni.
UPDATE 16:45 - Armata ucraineană îşi continuă înaintarea în provincia rusă Kursk, afirmă Zelenski; oraşul Sudja a fost capturat
Armata ucraineană îşi continuă înaintarea în regiunea rusă Kursk, a susţinut miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în a opta zi a ofensivei ucrainene care a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată în zonă, transmit agenţiile AFP şi Reuters.
"Continuăm să facem progrese în regiunea Kursk. De la începutul zilei, am parcurs între unu şi doi kilometri în diferite zone", a spus Zelenski într-o înregistrare video pe care a postat-o pe Telegram şi în care el apare discutând cu comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski.
Acesta din urmă spune că numai miercuri trupele ucrainene au luat peste o sută de prizonieri de război ruşi în atacul asupra provinciei Kursk.
De partea sa, armata rusă a susţinut miercuri din nou că respinge atacurile ucrainene. Forţele ruse, sprijinite de aviaţie, drone şi artilerie, "au dejucat tentative ale grupurilor mobile inamice de a pătrunde în profunzime în teritoriul rus" şi le-au provocat pierderi grele ucrainenilor, spune Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
Şi comandanţii ruşi susţin că situaţia militară în Kursk s-a stabilizat, dar sunt contrazişi de bloggerii militari. "Situaţia este în continuare dificilă", afirmă Iuri Podoliaka, un influent blogger militar pro-rus născut în Ucraina. "Inamicul încă menţine iniţiativa şi, deşi o face lent, îşi creşte prezenţa în regiunea Kursk", adaugă bloggerul.
UPDATE 15:50 - Suspiciuni de sabotaj într-o unitate militară germană care are un rol important în sprijinul pentru Ucraina
„Cazarma au fost închisă după un incident petrecut marţi seară”, a declarat locotenent-colonelul Ulrich Fonrobert reporterilor la Koln, fără a da detalii despre incident. „Cazarma îşi va deschide din nou porţile în următoarele minute”, a anunţat el.
UPDATE 10:15 - Propagandiștii ruși de război atacă forțele cecene Ahmat pentru eșecul din Kursk
Afirmațiile trupelor speciale Ahmat cum că au provocat pierderi grele ucrainenilor din Kursk nu i-au convins pe bloggerii ruși pro-război care îi acuză pe ceceni că și-au părăsit pozițiile și că au facilitat astfel avansul incursiunii ucrainene, scrie The Moscow Times.
Unitățile serviciilor speciale cecene desfășurate în regiunea Kursk pentru a respinge incursiunea ucraineană sunt criticate dur de bloggerii militari pro-război care îi acuză pe oamenii lui Ramzan Kadîrov de insubordonare, dezertare și colaborare cu armata ucraineană.
Ofensiva fulgerătoare a forțelor ucrainene a intrat deja în a doua săptămână, iar Kievul a revendicat controlul a aproximativ 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu rusesc.
UPDATE 8:40 - Stare de urgenţă decretată în regiunea rusă Belgorod, bombardată de Ucraina
Guvernatorul regiunii ruse Belgorod a decretat miercuri stare de urgenţă, evocând o situaţie "extrem de dificilă" cauzată de bombardamentele forţelor ucrainene asupra acestei zone frontaliere, informează AFP.
"Situaţia din regiunea noastră Belgorod rămâne extrem de dificilă şi tensionată din cauza bombardamentelor forţelor armate ucrainene. Case au fost distruse, civili au fost ucişi sau au fost răniţi", a scris pe Telegram guvernatorul Viaceslav Gladkov.
"Pentru a asigura o protecţie sporită a populaţiei şi a aduce un sprijin suplimentar victimelor, starea de urgenţă va fi instituită la nivel regional", începând de miercuri, a adăugat el.
Gladkov a informat cu privire la atacuri ucrainene cu drone împotriva a două sate ale regiunii, Şebekino şi Ustinka. Autorităţile regiunilor Kursk, Voronej şi Briansk au informat la rândul lor că drone provenite din Ucraina au fost doborâte de apărarea aeriană rusă în timpul nopţii.
Ucraina desfăşoară din 6 august o ofensivă de anvergură în regiunea rusă Kursk, ce se învecinează cu regiunea Voronej, revendicând cucerirea a peste 1.000 de kilometri pătraţi din teritoriul rus.
Autorităţile ruse au recunoscut la rândul lor, luni, pierderea a 28 de localităţi şi câştiguri teritoriale ucrainene ce se întind pe o zonă de 40 de kilometri lăţime şi 12 kilometri profunzime.
Potrivit unor calcule realizate de AFP marţi pe baza unor surse ruse difuzate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un centru de reflecţie american, trupele ucrainene au avansat 800 de kilometri pătraţi în regiunea Kursk.
Cu titlu de comparaţie, Rusia a avansat 1.360 de kilometri pătraţi pe teritoriul ucrainean începând din 1 ianuarie 2024, potrivit analizei France Presse.
UPDATE 6:10 - Rusia ia în calcul să mute locuitorii evacuaţi din Kursk în regiunile ucrainene ocupate
Guvernatorul interimar al regiunii ruse Kursk, unde Ucraina a lansat o incursiune transfrontalieră săptămână trecută, a declarat marţi că locuitorii strămutaţi din cauza luptelor ar putea fi duşi în zonele ocupate de forţele ruse în Ucraina, informează dpa.
Guvernatorul Alexei Smirnov a scris pe Telegram că a discutat cu guvernatorul regiunii Zaporojie din sud-estul Ucrainei despre acest plan.
Smirnov a scris că omologul său, Evgheni Baliţki, a sugerat ca sanatoriile şi pensiunile de pe malul Mării Azov să fie folosite pentru a găzdui persoanele evacuate.
"În zilele următoare, vom organiza primele transporturi pentru a aduce oamenii în adăposturile de urgenţă din regiunea Zaporojie", a adăugat Smirnov.
Rusia a anexat Zaporojie în septembrie 2022, deşi nu controlează pe deplin regiunea.
Ucraina se luptă de aproape doi ani şi jumătate să respingă invazia rusă şi a mutat lupta pe teritoriul inamic pentru prima dată săptămâna trecută.
UPDATE 4:20 - Putin îl scoate în prima linie pe fostul său bodyguard, Aleksei Diumin, „să rezolve problema” ucraineană din Kursk
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a desemnat pe Aleksei Diumin, fost guvernator al regiunii Tula, în prezent secretarul Consiliului de Stat al Rusiei, în calitate de responsabil de operaţiunea militară pentru respingerea trupelor ucrainene din provincia Kursk, scrie publicația rusă independentă The Moscow Times, potrivit Agerpres.
Diumin (52 de ani), fostă gardă de corp a lui Putin în trecut, va avea rolul să coordoneze acţiunile armatei ruse în regiunea Kursk, unde trupele ucrainene au pătruns marţea trecută şi de atunci au avansat peste 35 km în adâncimea teritoriului Rusiei şi au cucerit zeci de localităţi.
După ce generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse, i-a prezentat liderului de la Kremlin, pe 7 august, situaţia din Kursk într-o manieră pozitivă, care a fost în mare măsură contrazisă de majoritatea celorlalte rapoarte privind evoluţiile de pe teren, Putin l-a însărcinat pe Aleksandr Bortnikov, directorul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) să instituie regim de operaţiune antiteroristă în regiunile Kursk, Belgorod şi Briansk, de la frontiera cu Ucraina, şi să preia sub comanda lui „operaţiunea antiteroristă” din Kursk.
Numirea lui Diumin, care are gradul de general-colonel, în calitate de responsabil pentru gestionarea „situaţiei din Kursk” i-a luat pe mulţi prin surprindere, mai ales că intervine la mai puţin de o săptămână după ce această sarcină îi fusese încredinţată şefului FSB.
Cu toate acestea, bloggerii militari pro-Kremlin au salutat numirea acestuia.
