UPDATE 00.00 - Putin vrea reluarea producţiei de rachete ruseşti cu rază intermediară de acţiune
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia va trebui să reia producţia de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, interzise anterior în virtutea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), care nu mai este în vigoare.
Statele Unite s-au retras oficial în 2019 din acest tratat pe care-l semnase cu Rusia în anul 1987, acuzând Moscova de încălcarea acordului, acuzaţie pe care Kremlinul a negat-o. Rusia a impus apoi un moratoriu propriu asupra dezvoltării rachetelor interzise anterior prin tratatul INF, respectiv rachetele care au o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.000 de kilometri.
UPDATE 22.00 - Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat vineri că armata ucraineană a distrus într-un atac săptămâna aceasta centrul rus de comunicaţii spaţiale amplasat în peninsula ucraineană ocupată Crimeea.
UPDATE 20.00 - Zelenski spune că pregăteşte un nou plan de pace: „Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, trebuie să ajungem la o pace justă cât mai repede posibil”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului în Ucraina, ţara sa continând în acelaşi timp să se întărească pe plan militar pentru a putea forţa Rusia să accepte o „pace justă”.
UPDATE 19.00 - Putin nu și-a pus alaram ca să se treazească și să vadă dezbaterea Trump-Biden.
Putin şi-a afişat indiferenţa faţă de rezultatul alegerilor din noiembrie din SUA, iar purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a menţinut această linie, spunând că Rusia are lucruri mai importante pe care să se concentreze.
"Ei bine, uite, nu cred că vă aşteptaţi ca preşedintele Rusiei să-şi pună ceasul cu alarmă, să se trezească înainte de ivirea zorilor şi să urmărească dezbaterile din Statele Unite ale Americii", a declarat Peskov reporterilor atunci când a fost întrebat dacă Putin s-a uitat la dezbaterea prezidenţiabililor din SUA. "Avem o mulţime de probleme care sunt cu adevărat importante pentru ţara noastră, care sunt relevante pentru noi. Acestea sunt problemele cu care se ocupă preşedintele nostru. Dezbaterile din Statele Unite nu fac parte din principalele probleme de pe agendă", a continuat Peskov, în condiţiile în care Moscova a fost învinuită de Washington că s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din 2016, câştigate de Trump, încercând să le influenţeze rezultatul.
UPDATE 18.00 - Belarus anunță că întărește securitatea la granița cu Ucraina după mai multe „incident de securitate”. Poliția de frontieră din Belarus a afirmat că a interceptat o dronă care în țară din Ucraina și care avea rolul de obține informații despre infrastructura de la frontiera Belarusului.
UPDATE 16:50 - Noi beneficii pentru refugiații ucraineni din România
Ordonanţa prevede că cetăţenii străini sau apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina care au obţinut permisul de protecţie temporară anterior datei de 1 iulie 2024 vor avea dreptul, în baza reînnoirii permisului de şedere temporară şi cu condiţia îndeplinirii condiţiilor legale de eligibilitate, la o serie de beneficii sociale prevăzute în legislaţia din România, care includ, printre altele, alocaţia de stat pentru copii, venitul minim de incluziune, indemnizaţia de şomaj, indemnizaţia de handicap, indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Aceste beneficii se acordă condiţionat, în funcţie de specificul fiecărei prestaţii, în condiţii similare cu cele prevăzute de legislaţia aferentă din România.
UPDATE 16:28 - Ucraina cere implicarea directă a României și a Poloniei în război împotriva Rusiei.
Lipsită de mijloace antiaeriene suficiente pentru a se proteja de potopul de foc rusesc, Ucraina îşi presează aliaţii să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său cu ajutorul unor sisteme antiaeriene desfăşurate în Polonia şi în România, pentru a crea astfel un scut aerian care să protejeze industria, infrastructura energetică şi populaţia civilă, relatează vineri AFP, informează Agerpres.
UPDATE 12:00 - Deskov: Perspectivele relaţiilor UE-Rusia sunt rele după nominalizările lui von der Leyen şi Kallas
Perspectivele pentru relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia sunt rele după ce liderii UE au nominalizat-o pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene şi au ales-o pe estona Kaja Kallas ca viitoare şefă a diplomaţiei UE, a indicat vineri Kremlinul, transmite Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat reporterilor că decizia liderilor UE de a o nominaliza pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat de 5 ani nu va schimba, în realitate, nimic.
\"Dna von der Leyen nu este în favoarea normalizării relaţiilor dintre UE şi Rusia. Aşa o cunoaştem, aşa ne-o amintim. Nimic nu se schimbă din punctul acesta de vedere\", a spus Peskov.
Comentând cu privire la alegerea prim-ministrului eston Kaja Kallas pentru postul de şef al diplomaţiei UE, Peskov a spus că aceasta este cunoscută pentru retorica ei anti-rusă.
\"Dna Kallas nu a demonstrat niciun fel de înclinaţii diplomatice până acum şi este binecunoscută în ţara noastră pentru declaraţiile absolut intransigente şi uneori chiar făţiş anti-ruse\", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
\"Prin urmare, nu credem că diplomaţia europeană va contribui în vreun fel la normalizarea relaţiilor. Perspectivele în ce priveşte relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles sunt rele\", a apreciat el.
UPDATE 9:50 - Ministrul rus al Apărării cere Statului Major propuneri de răspuns la \"provocările\" activităţii dronelor americane în Marea Neagră
Ministrul apărării al Rusiei, Andrei Belousov, a ordonat Statului Major general al armatei să prezinte propuneri de \"răspuns prompt\" la \"provocările\" din partea dronelor strategice americane care operează deasupra Mării Negre, a comunicat vineri Ministerul Apărării, transmite Reuters preluat de Agerpres.
Potrivit comunicatului, Ministerul Apărării a observat o activitate în creştere în Marea Neagră din partea dronelor americane, despre care a spus că efectuează recunoaştere şi culegere de informaţii pentru desemnarea ţintelor armelor occidentale de mare precizie folosite de Ucraina pentru a lovi facilităţi ruse.
\"Aceasta demonstrează implicarea crescândă a Statelor Unite şi a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina de partea regimului de la Kiev\", afirmă Ministerul Apărării.
\"Astfel de zboruri cresc considerabil probabilitatea unor incidente în spaţiul aerian cu aparate de zbor ruseşti, ceea ce sporeşte riscul unei confruntări directe între Alianţă (NATO) şi Federaţia Rusă\", adaugă ministerul, potrivit căruia \"statele NATO vor purta responsabilitatea\" pentru astfel de incidente.
Comunicatul nu menţionează Crimeea, peninsula anexată de Rusia în 2014, însă instalaţii militare ruseşti de pe teritoriul ei au fost vizate în mod repetat de forţele ucrainene, inclusiv cu rachete occidentale, notează Reuters.
UPDATE 8:30 - Un depozit petrolier din Rusia, cuprins de flăcări după un atac ucrainean cu dronă
Un depozit petrolier ardea vineri dimineaţă în regiunea rusă Tambov, la câteva sute de kilometri de graniţa cu Ucraina, în urma unui atac cu dronă al forţelor ucrainene, a declarat guvernatorul regional, Maxim Egorov.
"La ora 04:35 (01:35 GMT) în districtul municipal Miciurinsk din regiunea Tambov, a fost înregistrat un zbor cu dronă către un depozit petrolier", a declarat oficialul rus pe Telegram.
"Apoi a izbucnit un mic incendiu. În prezent, incendiul este localizat", a adăugat el, precizând că "nu s-au înregistrat victime" în urma acestui atac.
Ministerul rus al Apărării nu a raportat acest atac asupra infrastructurii energetice, însă a susţinut că a "interceptat" 25 de drone explozive ucrainene în cursul nopţii deasupra teritoriului său, fără însă să menţioneze regiunea Tambov.
La rândul său, guvernatorul regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, a afirmat pe Telegram că o dronă a fost doborâtă şi că prăbuşirea acesteia "a avariat parţial acoperişul clădirii administraţiei" din această regiune la graniţa cu Ucraina.
Ucraina, care se confruntă cu o ofensivă rusă de mai bine de doi ani, ripostează atacând cu regularitate regiuni ruse şi vizează în special infrastructuri energetice şi ceea ce ea pretinde a fi sit-uri utilizate de armata rusă pentru operaţiunile sale care vizează teritoriul ucrainean.
UPDATE 5:10 - Kremlinul a trimis 10.000 de migranți pentru a săpa tranșee pe front, în regiunile ocupate ale Ucrainei
Autoritățile ruse au folosit 10.000 de străini care au obținut cetățenia rusă pentru a susține efortul de războiul din Ucraina, a declarat joi Aleksandr Bastrîkin, șeful Comitetului rus de Anchetă, scriu Politico și AFP.
Moscova a „localizat” peste 30.000 de migranți naturalizați, dar care nu s-au înrolat în armată în Rusia, a declarat Bastrikin, în cadrul Forumului Juridic Internațional de la Sankt Petersburg, potrivit agenției de presă Interfax.
„Am prins deja peste 30.000 (de migranți) care au primit cetățenia și nu au vrut să se înregistreze în armată, i-am trecut în registru și am trimis deja aproximativ 10.000 în zona operațiunii militare speciale”, a precizat Bastrîkin, în timpul unui panel de discuții despre legislația privind migrația în Rusia.
El a descris această mișcare ca fiind punerea în aplicare a constituției ruse. „Conform prevederilor Constituţiei şi legislaţiei noastre, persoanele care primesc cetăţenia Rusiei trebuie să fie luaţi în evidenţă militară şi, dacă este necesar, să participe la operaţiunea militară specială”, a spus el.
