UPDATE 22:30 - Ucraina afirmă că o ţară din Sudul global ar putea găzdui al doilea summit pentru pace
Ucraina consideră că un al doilea summit care să analizeze propunerile Kievului pentru pacea cu Rusia ar putea fi găzduit de o ţară din Sudul global, a declarat vineri un înalt oficial, citat de agenţia de presă Interfax-Ukraina.
Peste 90 de ţări au participat la primul summit din Elveţia săptămâna trecută, Ucraina căutând un sprijin larg pentru planul său de a pune capăt războiului început în urmă cu aproape 28 de luni cu o invazie rusă pe scară largă.
Moscova, care nu a fost invitată, a calificat rezultatul summitului - un comunicat semnat de majoritatea participanţilor, dar nu şi de India, Brazilia şi Arabia Saudită - ca fiind "aproape zero".
"Avem mai multe ţări [care se oferă să-l găzduiască] şi pot spune cu un grad ridicat de probabilitate că un astfel de summit ar putea avea loc într-una dintre ţările din Sudul global", a declarat consilierul prezidenţial Ihor Jovkva, citat de Interfax-Ukraina.
Ucraina doreşte ca următorul summit să fie convocat înainte de sfârşitul anului, a spus el, adăugând că Rusia ar putea fi invitată dacă este pregătită să ia în considerare foaia de parcurs prezentată de Ucraina şi nu lansează ultimatumuri.
UPDATE 20:20 - Ucraina acuză Rusia că fură copii din regiunile ocupate
Peste 19.500 de copii au fost confirmați ca fiind răpiți de Rusia după începutul invaziei din Ucraina, iar mai puțin de 400 dintre ei au fost aduși acasă, potrivit bazei de date „Children of War”.
Potrivit lui Prokudin, trei băieți și patru fete cu vârste cuprinse între 4 luni și 13 ani au fost înapoiați.
„Ei au depășit un drum lung și dificil. Principalul lucru este că acum copiii sunt în siguranță, primesc tot ajutorul necesar”, a adăugat Prokudin.
Prokudin a mulțumit ONG-ului „Salvați Ucraina” pentru ajutorul acordat în facilitarea întoarcerii copiilor.
UPDATE 19:55 - Ucraina ia în calcul exceptarea de la mobilizare în schimbul unor taxe plătite de angajatori
Ucraina studiază posibilitatea de a le permite bărbaţilor apţi pentru armată să evite mobilizarea în schimbul unei creşteri a contribuţiilor financiare la bugetul de stat de către companiile unde sunt angajaţi, în încercarea de a se ajunge la un echilibru între asigurarea forţei de muncă necesare economiei şi a efectivelor pentru armată în războiul cu Rusia, relatează vineri agenţia EFE.
Trei proiecte de lege au fost propuse în cadrul acestui demers de preşedintele comisiei pentru economie a parlamentului de la Kiev, Dmitro Nataluja. Acesta a introdus astfel conceptul de "rezervă economică" de angajaţi.
Iniţiativa presupune că societăţile vor putea să-şi "rezerve" lucrătorii de care au foarte multă nevoie prin plata către bugetul de stat a 470 de euro (echivalentul în grivne) pentru fiecare dintre aceşti salariaţi.
Propunerea are în vedere criza în creştere de forţă de muncă în Ucraina, provocată de plecările masive din ţară şi de scoaterea bărbaţilor din activităţile productive pentru a fi trimişi pe front în războiul cu Rusia.
O asemenea măsură ar fi complementară mecanismului privind rezervele în prezent în vigoare şi care se bazează, printre alte măsuri, pe cote de mobilizare din diferitele sectoare ale economiei ucrainene în funcţie de importanţa lor, mecanism criticat însă de mediul de afaceri pentru lipsa de transparenţă şi predictibilitate.
UPDATE 18:40 - Statele UE vor finanţa mai mult de jumătate din împrumutul de 50 de miliarde de dolari promis de G7 pentru Ucraina
Statele Uniunii Europene vor contribui cu până la 60% din împrumutul de 50 de miliarde de dolari pe care ţările din grupul G7 l-au promis Ucrainei şi care va fi garantat cu veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei, a declarat vineri ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, potrivit Reuters.
Adresându-se presei în marja unei reuniuni a miniştrilor europeni de finanţe la Luxemburg, ministrul italian a menţionat că această contribuţie a statelor UE va fi între 50% şi 60%, diferenţa urmând să fie finanţată de celelalte membre ale G7, grup alcătuit din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA.
"Vom începe discuţiile asupra contribuţiilor ce revin SUA, Canadei, Japoniei şi Regatului Unit", a mai spus ministrul italian.
Liderii statelor din G7, reuniţi joia trecută în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea respectivului împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei.
Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în UE şi în statele G7 în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash.
UPDATE 16:28 - Kremlinul nu crede în aderarea Moldovei în UE. „Sunt mulți moldoveni care vor relații strânse cu Rusia”
Kremlinul a apreciat vineri că potenţiala aderare a Republicii Moldova la UE este o chestiune suverană a acestei foste republici sovietice, adăugând însă că mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova doresc de asemenea legături apropiate cu Rusia, relatează Reuters.
Aderarea la UE, "acesta nu este un proces rapid, este o temă suverană a fiecărei ţări, inclusiv a (Republicii) Moldova", a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce a primit din partea presei o întrebare pe acest subiect.
UPDATE 15:32 - Rusia a încălcat, din nou, spațiul aerian al unui stat NATO.
Spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat de un balon de provenință rusă joi, 20 iunie, pentru mai multe ore. Forțele Armate Poloneze au explicat că balonul lansat de Rusia a intrat pe teritoriul țării în jurul orei 15:30.
„Evaluările preliminare indică faptul că partea rusă a pierdut controlul asupra unuia dintre aerostatele care protejează instalațiile din regiunea Kaliningrad”, a fost anunțul oficial al armatei poloneze.
UPDATE 13:35 - Kievul desfăşoară întăriri în apărarea oraşului Ceasiv Iar
Ucraina a desfăşurat întăriri în sectorul Ceasiv Iar, un punct strategic pe frontul de est, o ”uşă” către mari oraşe miniere din Donbas, anunţă o unitate de luptă, relatează AFP.
Moscova vizează acest oraş, în prezent în ruină, cu scopul de a străpunge către Hramatorsk, principalul oraş aflat în continuare sub control ucrainean în regiune, considerat ”garnizoana” frontului de est.
”Unităţi din a 24-a Brigadă Mecanizată au fost redesfăşurate să întărească apărarea în sectorul Ceasiv Iar”, a anunţat joi într-un comunicat postat pe Facebook brigada.
Ea recunoaşte că ”situaţia dinăuntrul şi din jurul oraşului este extrem de dificilă”.
A 24-a Brigadă Mecanizată dă asigurări că ”distruge masiv inamicul”, dar recunoaşte ”pierderi”.
O înregistrare video aeriană deasupra Ceasiv Iar, publicată miercuri pe canalul Telegram de către cea 225-a Brigadă de Asalt ucraineană ”Lebăda Neagră”, arăta o localitate devastată şi înţesată de coloane de fum care se ridicau la cer.
UPDATE 11:00 - Putin are în vedere o schimbare a doctrinei privind folosirea armamentului nuclear
Rusia intenţionează să-şi schimbe doctrina nucleară cu privire la folosirea armamentului nuclear - care prevede în prezent folosirea armamentului nuclear ca răspuns la un atac nuclear sau în cazul unui atac convenţional care ameninţă existenţa statului -, a anunţat Vladimir Putin într-o vizită în Vietnam, o nouă ameninţare a Kremlinului.
UPDATE 10:20 - Pre;edintele rus ameninţă Coreea de Sud să nu trimită armament Ucrainei, care ar fi o ”greşeală foarte gravă”
Preşedintele rus Vladimir Putin anunţă că ”nu îndepărtează” posibilitatea de a trimite armament Coreei de Nord şi denunţă livrarea unor rachete moderne de către Occident Ucrainei, avertizează că trimiterea directă de armament de către Coreea de Sud Ucrainei ar fi o ”greşeală foarte gravă” şi ameninţă Seulul cu măsuri de represalii în cazul unei astfel de decizii.
”Ne rezervăm dreptul de a furniza armament în alte părţie ale lumii, ne gândim la acordurile noastre cu Coreea de Nord, şi nu îndepărtez această posibilitate”, a declarat joi, într-o vizită în Vietnam, Vladimir Putin.
”Aceasta este un lucru extrem de îngrijorător. Ar destabiliza Peninsula coreeană, eventual, în funcţie de tipul de armament” furnizat, a reacţionat în faţa presei un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american Matthew Miller.
Vladimir Putin a avertizat că trimiterea directă de armamernt de către Coreea de Sud Ucrainei ar fi o ”greşeală foarte gravă”.
El a ameninţat Seulul cu represalii în cazul în care ia o decizie în acest sens.
UPDATE 6:20 - O înfrângere strategică în Ucraina ar însemna sfârşitul statalităţii Rusiei, declară Putin, avertizând că va merge până la capă
"Pentru Rusia, aceasta (înfrângerea strategică) ar însemna sfârşitul statalităţii sale, iată ce ar însemna asta. Aceasta înseamnă sfârşitul istoriei de 1.000 de ani a statului rus. Cred că acest lucru este clar pentru toţi. Şi atunci apare întrebarea, de ce să ne fie frică? Nu este mai bine atunci să mergem până la capăt? Aceasta este o logică formală elementară", a spus Putin, răspunzând la întrebările jurnaliştilor ruşi, relatează agenţia oficială de presă RIA Novosti, potrivit Agerpres.
Trupele ruse se pregătesc pentru toate scenariile posibile ale evoluţiei situaţiei în Ucraina, a afirmat preşedintele rus, care a avertizat Kievul să nu încerce să alunge forţele ruse din regiunea Harkov, întrucât astfel de tentative, a spus el, vor duce la pierderi mari pentru Ucraina, potrivit RIA Novosti.
"Ştim că în principal americanii şi europenii îi împing pe ucraineni să ne alunge unităţile la graniţa de stat cu orice preţ - cu orice preţ, vreau să subliniez - şi intenţionează să prezinte acest lucru drept un succes major pe anul 2024 în perspectiva aşteptatului summit al NATO şi apoi a alegerilor din SUA", le-a spus el ziariştilor ruşi.
În acest context, Putin a afirmat că Rusia se gândeşte la posibile modificări ale doctrinei sale privind utilizarea armelor nucleare, potrivit Reuters.
Doctrina în vigoare prevede că Rusia poate utiliza astfel de arme ca răspuns la un atac nuclear sau în cazul unui atac convenţional care reprezintă o ameninţare existenţială pentru stat.
De la începutul războiului în Ucraina, unii "ulii"din rândul analiştilor militari ruşi au susţinut că Rusia ar trebui să îşi reducă pragul de utilizare a armei nucleare.
Cu toate acestea, Putin a declarat că nu este nevoie ca Rusia să efectueze un atac nuclear preventiv.
El a făcut aceste declaraţii presei la o zi după ce a vizitat Coreea de Nord, ţară care deţine arma nucleară, pentru un summit cu liderul acesteia, Kim Jong Un. Cei doi au semnat un tratat în baza căruia fiecare parte a promis că va oferi asistenţă militară imediată celeilalte părţi în cazul unei agresiuni armate împotriva uneia dintre ele.
UPDATE 3:10 - Ambasadorul Marii Britanii, despre decizia CSAT: Este foarte importantă; demonstrează că România e un aliat puternic
Ambasadorul Marii Britanii în România, Giles Portman, a apreciat joi, 20 iunie, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) privind donarea unui sistem PATRIOT către Ucraina, afirmând că prin această hotărâre România demonstrează că este un aliat foarte important şi puternic.
”Cred că este foarte importantă (n.r. decizia CSAT) şi sunt foarte recunoscător pentru ceea ce a făcut România. Acest lucru demonstrează că România este un aliat foarte important şi puternic pentru NATO, pentru Regatul Unit”, a declarat ambasadorul Giles Portman, cu ocazia evenimentului Ziua Regelui, organizat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România.
El a apreciat şi relaţiile bilaterale dintre România şi Marea Britanie.
”Cred că am avut un an excelent în ceea ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, de exemplu în domeniul comerţului, în domeniul apărării sau în ceea ce priveşte lupta împotriva crimei organizate. De asemenea, am avut ocazia să vizitez această ţară frumoasă, aşa că avem multe de sărbătorit”, a spus Giles Portman.
