UPDATE 22:20 - Ucrainenii îl consideră în continuare pe Zelenski preşedinte legitim (sondaj)
O mare majoritate a ucrainenilor continuă să-l considere pe Volodimir Zelenski preşedintele lor legitim, în pofida prelungirii mandatului său fără alegeri pe fondul invaziei declanşate de Rusia în februarie 2022, relatează luni DPA.
Potrivit unui sondaj publicat luni de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev, 70% dintre cei 2.011 de intervievaţi consideră că Zelenski trebuie să rămână în funcţie până la sfârşitul războiului. Doar 22% s-au declarat împotrivă.
Rezultatele acestei anchete contrazic afirmaţia Moscovei potrivit căreia mandatul lui Zelenski a expirat de mult timp şi că acesta nu mai este preşedintele legitim al ţării.
Mandatul lui Volodimir Zelenski s-ar fi încheiat oficial la 20 mai 2024. Cu toate acestea, aproape o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupat de trupele ruse, ceea ce face imposibilă organizarea de alegeri. Legea marţială, impusă după invazie, împiedică, de asemenea, organizarea unor noi alegeri.
Potrivit sondajului, 56% dintre ucraineni s-au declarat mulţumiţi de prestaţia lui Zelenski în calitate de preşedinte, iar procentul celor nemulţumiţi de performanţele sale este 37%. Într-un sondaj realizat în septembrie anul trecut, prestaţia lui Zelenski era aprobată de 77% din ucraineni.
UPDATE 20:30 - Calea spre pace trece prin mai multe arme pentru Ucraina, declară secretarul general al NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că China trebuie să fie făcută să plătească pentru sprijinul acordat Rusiei, încurajând totodată alianţa militară occidentală să furnizeze mai multe arme Ucrainei, relatează France Presse.
"Ar putea părea un paradox, dar calea spre pace trece prin mai multe arme pentru Ucraina", a declarat şeful NATO într-un discurs susţinut la Wilson Center, un think tank din Washington.
Stoltenberg, care va părăsi în curând postul de secretar general al NATO, efectuează o vizită la Washington pentru a pregăti summitul aniversar al Alianţei Nord-Atlantice, ce se va desfăşura în capitala federală americană în luna iulie.
El urma să fie primit în cursul după-amiezii la Casa Albă de preşedintele Joe Biden.
"La un moment dat - şi cel puţin dacă China nu-şi schimbă direcţia -aliaţii trebuie să-i impună un cost", a afirmat Stoltenberg, subliniind că Beijingul "alimentează cel mai mare conflict armat în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial".
NATO, cu SUA în frunte, critică din ce în ce mai virulent ajutorul dat efortului de război rusesc de către China şi întreprinderile sale, care furnizează componente şi echipamente ce susţin sectorul de apărare al Rusiei.
UPDATE 18:15 Rusia amenință Ucraina, după summitul de pace din Elveția
Următoarele condiții pentru încheierea unui acord de pace pentru Ucraina, dacă vor refuza propunerea înaintată de președintele rus Vladimir Putin, o să fie „mai complexe și mai dure”, amenință într-un interviu acordat TASS de către directorul Serviciului de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse, Serghei Narîșkin.
„Următoarele condiții, în care se poate obține pacea și se poate semna un fel de acord de pace, vor fi mai dificile și mai dure pentru Ucraina", a spus el, răspunzând la întrebarea ce se va întâmpla cu Ucraina dacă noua propunere de pace este respinsă.
UPDATE 17:10 - Trump ameninţă că va opri ajutorul pentru Ucraina înainte să ajungă la Casa Albă, dacă va câştiga alegerile
"Cred că Zelenski este probabil cel mai bun agent de vânzări care a trăit vreodată în rândul politicienilor. De fiecare dată când vine în ţara noastră, el pleacă cu 60 de miliarde de dolari", a remarcat Trump la un miting de campanie desfăşurat pe 15 iunie în oraşul Detroit.
UPDATE 16:00 - Liderul nord-coreean Kim Jong Un pregăteşte probabil o primire fastuoasă la Phenian pentru preşedintele rus Vladimir Putin.
Despre vizita acestuia în Coreea de Nord, prima din ultimele două decenii, se fac multe speculaţii, deşi încă nu a fost anunţată oficial, comentează luni agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, citată de Agerpres.
UPDATE 13:30 - Reacția Kremlinului după ce șeful NATO a spus că alianța militară își scoată armele nucleare din depozite. Peskov: Nu este altceva decât o altă escaladare a tensiunilor
Rusia reacționează după anunțul secretarului general al NATO Jens Stoltenberg privind discuțiile legate de scoaterea armelor nucleare din depozite. "Aceasta nu este altceva decât o altă escaladare a tensiunilor", a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.
UPDATE 12:20 - Ucraina şi deţinătorii de obligaţiuni nu au ajuns la un acord privind restructurarea datoriei de 20 miliarde de dolari
Ucraina nu a reuşit în timpul discuţiilor oficiale să ajungă la un acord cu deţinătorii de obligaţiuni pentru restructurarea datoriei internaţionale de aproximativ 20 de miliarde de dolari, sporind perspectiva intrării ţării în incapacitate de plată, transmite Reuters.
Kievul este presat de timp să ajungă la un acord de restructurare a datoriei până la finalul lunii august, când se încheie un moratoriu de doi ani pe plăţi pe care deţinătorii de obligaţiuni l-au acordat Ucrainei la începutul războiului.
Timp de aproape două săptămâni Ucraina a avut discuţii oficiale cu deţinătorii de obligaţiuni, încercând restructurarea datoriei pentru a-şi recâştiga accesul pe pieţele internaţionale de capital, în timp ce caută să îndeplinească cerinţele Fondului Monetar Internaţional (FMI) privind restructurarea.
UPDATE 12:00 - Semnal crucial din interiorul NATO! Se discută despre punerea ARMELOR NUCLEARE în stare de prealertă: anunțul lui Jens Stoltenberg
Discuții cruciale la nivelul statelor membre NATO, zilele acestea. Secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat cotidianului britanic "The Telegraph" că NATO discută desfăşurarea mai multor arme nucleare, scoaterea lor din depozite şi punerea lor în stare de prealertă, în contextul ameninţărilor în creştere din partea Rusiei şi Chinei. În prezent, alianță politico-militară reunește 32 de țări din Europa și America de Nord.
UPDATE 10:00 - Stoltemberg: Membrii NATO poartă discuţii pentru a-şi pune în stand-by armele nucleare
NATO este în discuţii pentru a desfăşura mai multe arme nucleare, scoţându-le din depozite şi punându-le în stand-by, în faţa unei ameninţări tot mai mari din partea Rusiei, a Chinei şi a Coreei de Nord, a declarat luni şeful alianţei, Jens Stoltenberg, citat de Reuters.
Secretarul general al NATO a declarat pentru ziarul britanic The Telegraph că există consultări directe între membri pentru a folosi transparenţa în ceea ce priveşte arsenalul său nuclear ca mijloc de descurajare.
"Nu voi intra în detalii operaţionale despre câte focoase nucleare ar trebui să fie operaţionale şi care ar trebui să rămână în depozite, dar trebuie să ne consultăm pe aceste teme. Este exact ceea ce facem", a declarat el pentru cotidianul britanic. "Transparenţa ajută la comunicarea directă a mesajului că noi, desigur, suntem o alianţă nucleară", a punctat Jens Stoltenberg.
"Obiectivul NATO este, desigur, o lume fără arme nucleare, dar atât timp cât există arme nucleare, vom rămâne o alianţă nucleară, deoarece o lume în care Rusia, China şi Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu are, este o lume mai periculoasă", a argumentat secretarul general al NATO.
Stoltenberg a declarat săptămâna trecută că armele nucleare reprezintă "garanţia supremă de securitate" a NATO şi un mijloc de a păstra pacea.
UPDATE 9:20 - Un atac cu drone a vizat o fabrică de tractoare și o oțelărie din orașul rus Lipețk, potrivit Ukrainska Pravda
Autoritățile din regiunea rusă Lipețk (vest) au anunțat că patru drone au fost doborâte deasupra orașului Lipeșk, iar pe rețelele de socializare oamenii au raportat explozii și fum deasupra unei fabrici de tractoare și a unei uzine metalurgice din orașul Lipețk.
Guvernatorul regiunii Lipețk, Igor Artamonov, a declarat că nu există victime.
Canalul de Telegram Astra, citat de Ukrainska Pravda, a notat că locuitorii din zonă au anunțat explozii și fum deasupra fabricii de tractoare, precum și un atac asupra Uzinei Metalurgice.
UPDATE 8:40 - Procuratura rusă îl trimite în judecată pe jurnalistul american Evan Gershkovich pentru spionaj în favoarea CIA
Procuratura Generală din Rusia a anunţat joi că l-a trimis în judecată pe reporterul american Evan Gershkovich, acuzat de spionaj în favoarea CIA (Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite), transmite Reuters şi AFP.
Instanţa de fond sesizată este tribunalul raional din oraşul Ekaterinburg din regiunea munţilor Ural, unde jurnalistul a fost arestat în martie anul trecut.
"Ancheta a stabilit şi confirmat cu probe documentare că Gershkovich, jurnalist american pentru Wall Street Journal, la instrucţiunile CIA, a cules informaţii secrete în raionul Sverdlovsk în martie 2023, despre activităţile uzinei de apărare NPK Uralvagonzavod KSC privind producţia şi repararea de echipamente militare", afirmă procurorii.
Comunicatul citat precizează că "Gershkovich a efectuat acţiuni ilegale folosind metode conspirative laborioase".
UPDATE 5:20 - Sistemul mobil sol-aer Buk-M2, supranumit "Diamantul" lui Putin datorită valorii sale ridicate, nimicit de trupele ucrainene
Trupele ucrainene au dat o grea lovitură armatei roșii, după ce i-au făcut scrum ”diamantul” lui Putin, un sistem mobil sol-aer Buk-M2, care valorează numai puțin de 49 de milioane de dolari.
Ucraina a postat public momentul când drona sa kamikaze Switchblade 600, de proveniență americană, care costă aproximativ 89.000 de dolari, a distrus sistemul rusesc Buk-M2, aruncându-l în aer, potrivit Metro, transmite Ziare.com.
Filmările arată soldații ruși care fug din sistemul mobil sol-aer Buk-M2 înainte ca acesta să fie aruncat în aer de drona americană Switchblade 600, trimisă de ucraineni. O explozie mare în spatele remorcii sistemului de rachete este vizibilă, cu fum gros care se ridică pe cer.
Aceasta este doar cea mai recentă lovitură pentru armata lui Vladimir Putin, deoarece un tanc rus a fost distrus de drona de 600 de dolari a Ucrainei săptămâna trecută.
