UPDATE 23:20 - Jens Stoltenberg promite Ucrainei sprijin pe termen lung din partea NATO, dar fără trimiterea de trupe.
Secretarul general al NATO a asigurat joi Kievul că va beneficia pe termen lung de ajutor militar şi financiar din partea Alianţei Nord-Atlantice în războiul cu Rusia, ajutor ce va fi concretizat la summitul NATO din iulie, dar nu va cuprinde şi trimiterea unor trupe aliate în Ucraina.
UPDATE 21:15 - Ucraina şi Rusia curtează ţările din Sudul Global înaintea "summitului pentru pace" din Elveţia
Cu mai puţin de zece zile înainte ca în Elveţia să se desfăşoare o reuniune internaţională denumită de Ucraina "Summit pentru Pace" şi care este organizată la cererea Kievului pentru a obţine sprijin internaţional faţă de "formula de pace" ucraineană în războiul cu Rusia, diplomaţiile de la Moscova şi Kiev luptă pentru a atrage de partea lor statele din aşa-numitul Sud Global, relatează joi agenţia EFE.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut joi discuţii în acest scop cu premierul indian Narendra Modi şi cu preşedinta peruană Dina Boluarte, pe care i-a invitat să ia parte la conferinţa ce va avea loc pe 15 şi 16 iunie în localitatea elveţiană Bugenstock, dar cel puţin deocamdată nu au răspuns public dacă vor fi sau nu prezenţi.
Ucraina susţine că are deja confirmată prezenţa reprezentanţilor a mai mult de o sută de ţări şi organizaţii internaţionale, dar succesul iniţiativei Kievului depinde în mare măsură de numărul şefilor de stat şi de guvern care vor participa, lucru care încă este o necunoscută.
Ceea ce Ucraina numeşte "Summitul pentru Pace" din Elveţia este o reuniune internaţională la finalul căreia Kievul doreşte semnarea unor declaraţii care să fie apoi trimise Moscovei ca măsură de presiune faţă de aceasta să acţioneze în sensul rezoluţiilor ce ar urma să fie convenite la această întâlnire, în special retragerea trupelor ruse din Ucraina şi încheierea în acest mod a războiului.
Reuniunea va gravita în jurul "formulei de pace" pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus-o la finele anului 2022, un document în zece puncte ce include cereri precum retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina, restabilirea graniţelor acesteia recunoscute internaţional, restabilirea securităţii alimentare şi nucleare, etc.
UPDATE 19:20 - Armele americane din Ucraina nu vor fi folosite pentru a lovi Moscova, dă asigurări Joe Biden
Armele pentru care Statele Unite şi-au dat acordul de a fi folosite de Ucraina pe teritoriul Rusiei nu vor fi utilizate pentru a lovi Moscova sau Kremlinul, a dat asigurări preşedintele american Joe Biden, conform unui extras dintr-un interviu publicat joi de postul de televiziune ABC, preluat de AFP.
Preşedintele Statelor Unite a dat săptămâna trecută undă verde, în anumite condiţii, utilizării armelor americane de către Kiev împotriva unor ţinte din Rusia situate în apropierea regiunii Harkov (nord-estul Ucrainei).
Întrebat dacă aceste arme au fost deja folosite de Kiev, Joe Biden nu a răspuns direct, dar a dat asigurări că Statele Unite nu permit utilizarea lor "pentru a lovi la 300 km în interiorul teritoriului rus sau la Moscova sau Kremlin".
"Acestea trebuie folosite aproape de graniţă în cazul unor atacuri asupra ţintelor ucrainene lansate" din Rusia, a spus el.
Întrebat dacă este "îngrijorat" după comentariile lui Vladimir Putin pe tema livrărilor de arme occidentale către Kiev, Joe Biden a explicat: "Îl cunosc de 40 de ani. Mă îngrijorează de 40 de ani. Nu este un om bun, este un dictator şi se luptă să-şi menţină controlul asupra ţării sale în timp ce conduce acest asalt (asupra Ucrainei)".
UPDATE 18:40 - Ungaria sfidează din nou comunitatea europeană, preferând gazul rusesc
Ungaria este mulţumită de cooperarea cu Rusia în ceea ce priveşte livrările de gaze naturale şi nu are planuri să înceteze să cumpere gaze ruseşti, în pofida presiunilor în acest sens, a declarat joi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, prezent la Forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg.
UPDATE 18:05 - Ambasadorul agreat al Rusiei - primit la MAE; i s-a subliniat responsabilitatea ţării sale privind războiul de la graniţă
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Ana Tinca l-a primit, joi, conform practicii diplomatice, pe ambasadorul agreat al Federaţiei Ruse în România, Vladimir Lipaev, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare, informează Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit unui comunicat transmis Agerpres, în cadrul întrevederii, Ana Tinca a subliniat "responsabilitatea exclusivă a Federaţiei Ruse pentru starea actuală a relaţiei bilaterale, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi al consecinţelor grave, profund destabilizatoare generate de această agresiune în planul securităţii internaţionale şi regionale".
Oficialul român i-a reamintit noului ambasador rus poziţia cunoscută şi consecventă a României, de condamnare a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare brutală a normelor de drept internaţional, inclusiv a Cartei ONU.
UPDATE 17:45 - Măsurile UE de sprijin comercial pentru Ucraina au intrat astăzi în vigoare
Suspendarea taxelor la import şi a contingentelor pentru exporturile ucrainene către Uniunea Europeană a fost prelungită cu încă un an, în urma intrării în vigoare, începând de joi, a regulamentului adoptat de Consiliu la 13 mai, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Aceasta este o nouă dovadă a angajamentului UE de a fi alături de Ucraina şi de a o sprijini atât timp cât este nevoie, precizează sursa citată. Cunoscute sub numele de "măsuri comerciale autonome", aceste măsuri reprezintă unul dintre pilonii sprijinului acordat de UE economiei Ucrainei. Ele îi favorizează accesul la piaţa UE, în contextul în care Rusia nu-şi încetează agresiunea asupra ţării.
"Această reînnoire a sprijinului economic puternic al UE pentru Ucraina vine într-un moment crucial, în condiţiile în care ţara se confruntă cu un nou atac militar de amploare. Măsurile comerciale autonome nu sunt doar un gest de solidaritate şi stabilitate. Ele reprezintă un colac de salvare pentru economie. În acelaşi timp, includ acum măsuri de salvgardare mai solide pentru sectoarele agricole sensibile ale UE, răspunzând preocupărilor legitime pe care şi le-au exprimat fermierii noştri şi statele membre. Am găsit echilibrul corect, dar continuăm să lucrăm la găsirea unor soluţii pe termen mai lung în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina", a declarat comisarul pentru comerţ, Valdis Dombrovskis.
UPDATE 17:20 - La comemorarea Zilei Z, Biden a promis continuarea sprijinului pentru Ucraina împotriva Rusiei
Preşedintele SUA, Joe Biden, a făcut joi un apel puternic pentru apărarea libertăţii şi democraţiei, la ceremonia de marcare a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia, îndemnând puterile occidentale să rămână alături de Ucraina şi să nu se predea tiraniei ruseşti, relatează Reuters.
La o ceremonie comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi veterani americani la Cimitirul American din Normandia, Biden a declarat că este "pur şi simplu de neconceput" să se predea agresiunii ruse şi a promis că nu va renunţa la sprijinul pentru Ucraina.
El a cerut Occidentului şi aliaţilor din NATO să recupereze spiritul Zilei Z şi să lucreze împreună într-un moment în care, în opinia sa, democraţia este ameninţată mai mult decât oricând de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
"Izolaţionismul nu era răspunsul acum 80 de ani şi nu este răspunsul nici astăzi", a spus Biden în discursul său.
"Să fie clar, nu ne vom pleca, nu ne putem preda bătăuşilor, este pur şi simplu de neconceput. Dacă o facem, libertatea va fi subjugată, întreaga Europă va fi ameninţată", a spus el la Colleville-sur-Mer.
UPDATE 16:15 - Rezervele valutare ale Ucrainei au scăzut cu aproape 8%, până la 39 de miliarde de dolari la începutul lunii iunie, după ce Banca Centrală a intervenit mai activ pe piaţa valutară pe parcursul lunii trecute, a anunţat joi Banca Naţională a Ucrainei, transmite Reuters.
Comparativ, la începutul lunii mai, rezervele valutare ale Ucrainei se situau la 42 de miliarde de dolari.
Banca Naţională a Ucrainei a anunţat joi că rezervele au scăzut deoarece a vândut mai activ valută pe parcursul lunii mai, pentru a răspunde la cererea crescută de valută forte, dar şi ca urmare a plăţii datoriei externe.
Datele oficiale arată că Banca Naţională a Ucrainei a vândut 3,07 miliarde de dolari pe piaţa forex luna trecută, în creştere faţă de 2,28 miliarde de dolari în luna aprilie.
Cererea de valută a crescut în ultimele săptămâni pe măsură ce guvernul de la Kiev şi-a finanţat mai activ cheltuielile bugetare, graţie unui aflux constant de ajutoare financiare externe, a precizat Banca Naţională a Ucrainei.
UPDATE 15.30 - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la Helsinki că nu vede vreo "ameninţare iminentă" cu atac din partea Rusiei împotriva unei ţări aliate, şi a reamintit că sarcina Alianţei Nord-Atlantice este tocmai de a preveni "ca aceasta să se întâmple", potrivit EFE.
"Această idee că ar exista un fel de numărătoare inversă până la un viitor război este eronată. Suntem aici pentru a preveni ca aceasta să se întâmple, am făcut-o timp de 75 de ani şi o vom face pentru încă cel puţin 75 de ani", a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele finlandez Alexander Stubb.
Declaraţiile secretarului general al NATO vin după ce şeful forţelor armate norvegiene, Eirik Kristoffersen, compatriotul său, afirmase marţi că, în opinia sa, Alianţa Nord-Atlantică ar avea la dispoziţie doi sau trei ani să se pregătească pentru posibilitatea unui atac rusesc.
UPDATE 14.00 - Statele Unite și NATO nu se vor abandona Ucraina, a declarat joi președintele american Joe Biden într-un discurs de Ziua Z în Normandia, Franța.
Biden a spus că Ucraina a fost invadată de un „tiran care intenționează să domine” și că democrația este acum mai mult în pericol decât în orice moment de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
„Să nu vă îndoiți de noi, nu ne vom pleca, nu ne putem preda în fața agresorilor, este pur și simplu de neconceput. Dacă o vom face, libertatea va fi subjugată, toată Europa va fi amenințată", a declarat el la Colleville-sur-Mer. (Reuters)
UPDATE 13.00 - Ungaria va participa la conferința de pace privind Ucraina, care va avea loc în Elveția pe 15 iunie, a declarat joi ministrul de externe Peter Szijjarto, în cadrul unui forum economic organizat la Sankt-Petersburg.
„Ungaria va fi reprezentată la conferință la nivel de ministru de externe”, a declarat Szijjarto, potrivit agenției Reuters.
UPDATE 11.00 - Cancelarul german Olaf Scholz și-a reiterat joi poziția potrivit căreia Ucraina poate folosi arme furnizate de Occident pentru a se apăra împotriva atacurilor lansate din interiorul Rusiei, cum ar fi cele îndreptate împotriva regiunii Harkov.
„Pentru a se apăra împotriva unor astfel de atacuri, Ucraina poate folosi și armele furnizate de noi și de aliații noștri - întotdeauna în conformitate cu obligațiile legale internaționale”, a spus Scholz în fața camerei inferioare a parlamentului Bundestag.
Declarațiile lui Scholz au fost făcute după ce Vladimir Putin a avertizat miercuri că a permite Kievului să atace Rusia cu arme din ce în ce mai puternice reprezintă o escaladare gravă care atrage Occidentul spre un război cu Rusia. (Reuters)
UPDATE 10.00 - Patru persoane au murit și peste 20 au fost rănite când un tren de pasageri s-a ciocnit, azi-noapte, cu un tren de marfă în orașul ceh Pardubice, au declarat oficiali citați de Reuters.
Cel puțin 20 de persoane au suferit răni ușoare și alte trei au fost rănite mai grav în accidentul care a avut loc după ora 23.00 în Pardubice, de-a lungul principalului coridor feroviar al țării, de la Praga spre est, a declarat ministrul de interne Vit Rakusan.
Trenul de pasageri, operat de RegioJet, mergea azi-noapte de la Praga spre Kosice (Slovacia), potrivit Administrației Căilor Ferate. Pompierii au spus că peste 300 de pasageri se aflau la bord. Zeci de unități de poliție, pompieri și servicii de urgență au intervenit la locul accidentului.
UPDATE 6:00 - Preşedintele rus Vladimir Putin a dat asigurări miercuri că ţara sa nu are "ambiţii imperiale" şi nu intenţionează să atace NATO, declaraţie făcută la peste doi ani de la lansare ofensivei împotriva Ucrainei, relatează AFP preluat de Agerpres.
"Nu căutaţi ceea ce nu există (...) nu căutaţi ambiţiile noastre imperiale. Ele nu există", a declarat preşedintele Putin, în cadrul unei întâlniri cu agenţii de presă, în răspuns la o întrebare adresată de AFP privind prezenţa unor drapele ale Rusiei contemporane, Rusiei Imperiale şi URSS în faţa sediului Gazprom unde a avut loc întâlnirea cu jurnaliştii.
Putin a criticat cu această ocazie Occidentul care îl acuză că doreşte o confruntare militară cu NATO şi, prin urmare, trebuie să se pregătească pentru aceasta.
"Se spune că Rusia vrea sa atace NATO (...) Cine a inventat această absurditate? Prostii", a declarat liderul de la Kremlin.
Moscova a negat luni de zile că pregăteşte o ofensivă militară împotriva Ucrainei, înainte de a lansa în cele din urmă atacul din 24 februarie 2022, acuzând Occidentul că intenţionează să se folosească de aliatul ucrainean pentru a slăbi sau chiar distruge Rusia, notează AFP.
UPDATE 4:20 - Putin amenință că va livra arme unor țări terțe pentru a lovi interesele occidentale
Președintele rus Vladimir Putin a amenințat miercuri că va livra arme unor țări terțe care ar putea lovi interesele occidentale, dacă Occidentul va permite Ucrainei să lovească Rusia cu rachetele sale cu rază lungă de acțiune, potrivit AFP.„Dacă cineva consideră că este posibil să livreze astfel de arme în zona de luptă pentru a lovi teritoriul nostru (...) de ce nu am avea dreptul să livrăm armele noastre de același tip în regiuni ale lumii unde vor fi lovite instalațiile sensibile ale țărilor care acționează astfel împotriva Rusiei”, a declarat Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri cu agențiile de presă, printre care AFP.
Putin nu a vrut însă să spună la ce țări se găndește cînd face asemenea afirmații.
Unele țări NATO, precum Italia, se opun în continuare utilizării armelor lor pe teritoriul rusesc, în special a rachetelor cu rază lungă de acțiune și de înaltă precizie, temându-se de o escaladare a conflictului.
