UPDATE 00.00 - Josep Borrell: Nu există deocamdată un consens în UE pentru trimiterea de instructori militari în Ucraina
Nu există deocamdată un consens în UE pentru trimiterea de instructori militari pe teritoriul Ucrainei, a declarat marţi la Bruxelles şeful diplomaţiei europene, în finalul unui consiliu al miniştrilor apărării din statele membre, relatează AFP.
UPDATE 23.00 - Ucraina a informat statele NATO asupra necesităţilor sale militare cele mai urgente.
Ucraina le-a transmis marţi statelor NATO care-i oferă ajutor militar în războiul cu Rusia necesităţile „cele mai urgente” ale armatei ucrainene şi le-a informat asupra evoluţiilor de pe câmpul de luptă, a anunţat Alianţa Nord-Atlantică.
UPDATE 21.00 - Ucraina a informat statele NATO asupra necesităţilor sale militare cele mai urgente
Ucraina le-a transmis marţi statelor NATO care-i oferă ajutor militar în războiul cu Rusia necesităţile „cele mai urgente” ale armatei ucrainene şi le-a informat asupra evoluţiilor de pe câmpul de luptă, a anunţat Alianţa Nord-Atlantică, potrivit Agerpres.
Aceste detalii au fost prezentate de vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olga Stefanişina, care a participat la Bruxelles la o nouă reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, condusă de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Potrivit unui comunicat al Alianţei, Geoană le-a cerut statelor membre să „sape mai profund în rezervele lor” de echipamente militare şi să ofere mai mult ajutor militar Ucrainei.
UPDATE 20.00 - Vladimir Putin, avertisment fără precedent pentru Europa, în special pentru „țările mici”: „Să fie conştienţi cu ce se joacă”
Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat marţi Europa cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rusesc.
UPDATE 19.00 - Rusia a atacat marți un sat din regiunea Donețk cu o bombă de 1,5 tone, rănind trei persoane, inclusiv un copil.
Potrivit The Kyiv Independent, forțele rusești au lansat o bombă aeriană asupra satului Oleksiyevo-Druzhkivka, situat la circa 12 kilometri de Kramatorsk, unul dintre orașele cheie controlate de ucraineni în regiunea Donețk.
UPDATE 17.00 - Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri prezidenţiale după expirarea mandatului de cinci ani al preşedintelui Volodimir Zelenski. Ar trebui efectuată o analiză serioasă şi profundă a problemei legitimităţii preşedintelui Ucrainei, a spus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă susţinută după vizita sa din Uzbekistan, a relatat agenţia oficială rusă TASS, citată de Reuters.
„În ceea ce priveşte legitimitatea guvernului ucrainean, este într-adevăr necesar să se efectueze o astfel de analiză serioasă, profundă”, a spus liderul de la Kremlin. Putin a declarat marţi că singura autoritate legitimă din Ucraina este acum parlamentul şi că şeful acestuia ar trebui să primească puterea.
UPDATE 15:35 - Italia nu susţine declaraţia lui Borrell privind utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Occident
Vicepremierul şi ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat marţi că Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, nu reflectă poziţia Italiei, după ce acesta s-a făcut ecoul sugestiei secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, de a da Ucrainei undă verde pentru a folosi arme furnizate de Occident pentru lovituri în interiorul teritoriului rusesc, transmite ANSA.
Poziţia lui Borrell nu este a noastră, a declarat Tajani la finalul unei întâlniri cu Camera Naţională a Modei Italiene din Milano.
"Noi suntem în favoarea unei dezescaladări în Orientul Mijlociu şi în Ucraina. Avem o poziţie foarte clară, şi anume - nu vom trimite trupe italiene să lupte şi nu autorizăm utilizarea de echipamente militare italiene în afara graniţelor Ucrainei. Acest lucru se regăseşte în acordurile pe care le-am încheiat cu Ucraina şi suntem atenţi la utilizarea materialului militar, a spus Tajani.
Ministrul transporturilor Matteo Salvini, care de asemenea este şi vicepremier, a mers mai departe, numindu-l pe Borrell un "aruncător de bombe" şi subliniind că acesta "nu vorbeşte în numele meu, nu vorbeşte în numele poporului italian".
UPDATE 12.30 - Ucraina va crea unităţi formate din deţinuţi de drept comun care să lupte pe front
Forţele armate ucrainene vor crea noi unităţi formate exclusiv din foşti deţinuţi de drept comun eliberaţi după ce au semnat contracte pentru a se alătura forţelor armate care vor fi trimise să lupte pe front, a anunţat marţi ministrul justiţiei din Ucraina, Denis Maliuska, într-o intervenţie televizată, informează EFE.
Maliuska a explicat că decizia de a nu amesteca deţinuţii de drept comun şi militarii de rând ar putea fi regândită ulterior.
Ministrul a dezvăluit că instanţele ucrainene au aprobat deja cererile a peste 600 de deţinuţi ucraineni de a semna un contract cu armata pentru a fi eliberaţi din închisoare înainte de executarea integrală a pedepsei. Aceşti noi recruţi primesc în prezent pregătire militară pentru a putea fi trimişi la luptă.
Potrivit datelor făcute publice la 17 mai chiar de Maliuska, circa 5.000 de deţinuţi de drept comun ucraineni au solicitat să semneze contracte cu armata, conform legislaţiei aprobate de parlamentul ucrainean care permite eliberarea anticipată a anumitor categorii de condamnaţi pentru a se alătura forţelor armate.
UPDATE 11:30 Medvedev, reacție furibundă după anunțul făcut de Polonia. "Înseamnă război mondial!"
UPDATE 11:00 - Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski într-un interviu apărut marţi în mai multe publicaţii europene, fără a preciza însă ce rol ar putea avea aceste trupe, transmite Reuters.
Deşi aliaţii din NATO au promis că vor furniza Kievului fonduri şi arme oricât va fi necesar pentru a respinge invazia rusă, ei au exclus în general posibilitatea de a trimite soldaţi.
Întrebat în interviu dacă Polonia este dispusă să trimită trupe în Ucraina, Sikorski a răspuns: \"Nu ar trebui să excludem. Ar trebui să-l punem pe Putin în postura de a ne ghici intenţiile\".
Interviul a fost publicat în cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, precum şi în La Repubblica din Italia şi El Pais din Spania.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost cel care a deschis uşa pentru trimiterea de trupe în Ucraina atunci când, la o conferinţă desfăşurată la Paris la 26 februarie, a sugerat că un domeniu în care trupe occidentale ar putea ajuta ar fi cel al instruirii de soldaţi ucraineni în Ucraina.
UPDATE 10:30 - Membri ai trupei de rock ruso-belaruse Bi-2, care se opune războiului din Ucraina, au primit cetăţenia Republicii Moldova
Mai mulţi membri ai trupei de rock Bi-2, renumită în Rusia pentru opoziţia sa faţă de războiul din Ucraina, au obţinut cetăţenia Republicii Moldova, a anunţat luni Adrian Băluţel, şeful de cabinet al preşedintei Maia Sandu, relatează AFP.
"Preşedinta Maia Sandu a semnat decretul de acordare a cetăţeniei Republicii Moldova unor membri ai (trupei) Bi-2 şi familiilor acestora", a scris Adrian Băluţel pe reţeaua socială Telegram.
"Ţara noastră protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare şi îşi arată solidaritatea cu cei care sunt în pericol", a adăugat el, amintind ca membrii grupului au fost "reprimaţi după ce s-au exprimat împotriva războiului din Ucraina".
Formată în anii 1980 în Belarus, pe atunci parte a Uniunii Sovietice, trupa Bi-2 a părăsit Rusia în semn de protest împotriva ofensivei din Ucraina şi de atunci a susţinut concerte în ţări cu importante comunităţi rusofone.
UPDATE 10:10 - Olanda va livra Ucrainei părți ale unui sistem de apărare antiaeriană Patriot și poartă discuții cu alte țări pentru a alcătui un sistem complet, a declarat, marți, ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren.
„Cu oferta noastră și dacă alte potențiale țări partenere sunt capabile să livreze piese și muniție, am putea furniza cel puțin un sistem complet Ucrainei pe termen scurt", a spus Ollongren.
UPDATE 9:20 - Armata ucraineană afirmă că rușii au avut pierderi marie ieri: 1460 de soldați, 21 de tancuri, 40 de alte blindate de luptă, 48 de tunuri, 1 lansator multiplu de rachete, 46 diferite vehicule și 4 echipamente speciale.
Liderul ucrainean, care cere în prezent Occidentului să-şi sporească ajutorul militar pentru a face faţă războiului cu Rusia, urmează să se întâlnească apoi cu regele Philippe al Belgiei, a transmis Palatul Regal.
Deplasarea de câteva ore se va încheia la prânz pe aeroportul militar Melsbroek, lângă Bruxelles, unde Belgia este aşteptată să-şi reafirme angajamentul de a furniza Kievului avioane de luptă F-16, "dacă este posibil până la sfârşitul anului".
Într-o primă fază, Ministerul Apărării belgian va ajuta la instruirea piloţilor şi tehnicienilor ucraineni pentru utilizarea acestor aeronave. Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească la Melsbroek cu unii dintre aceşti piloţi, instructori şi tehnicieni belgieni specializaţi în F-16, conform serviciilor lui De Croo.
Această vizită a preşedintelui ucrainean face parte dintr-un turneu care îl va duce în mai multe capitale europene. El a fost luni la Madrid şi, după Bruxelles, ar urma să se deplaseze la Lisabona pentru a se întâlni cu prim-ministrul Luis Montenegro şi cu preşedintele Marcelo Rebelo de Sousa.
La Madrid, şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, a anunţat un nou ajutor militar de un miliard de euro pentru 2024, ca parte a unui acord de securitate cu Kievul.
La o conferinţă de presă alături de Sanchez, preşedintele Zelenski a cerut Occidentului să forţeze Rusia să facă pace "prin toate mijloacele", într-un moment în care Kievul cere să poată folosi arme occidentale pentru a ataca teritoriul rus.
Cu mai puţin de trei săptămâni înainte de summitul de pace privind Ucraina programat să aibă loc în Elveţia, Zelenski a respins o propunere a Chinei şi Braziliei de a invita Rusia, spunând că aceasta va "bloca totul".
Vizita lui Volodimir Zelenski în Spania a fost iniţial programată pentru 17 mai, iar apoi s-a vorbit despre o posibilă vizită şi la Bruxelles.
Dar deplasarea a fost amânată din cauza noii ofensive lansate cu câteva zile mai devreme de armata rusă în nord-estul Ucrainei.
Vizita survine în timp ce armata ucraineană continuă să sufere pe teren, la doi ani şi trei luni de la invazia lansată de Moscova.
