UPDATE 23:55 - Slovacia respinge admiterea Ucrainei în NATO şi este pregătită să opune veto-ul aderării ţării dacă este necesar, a declarat sâmbătă premierul Robert Fico la postul public de radio RTVS, informează dpa.
Premierul slovac a spus că urmează să se deplaseze miercuri în Ucraina, în oraşul de graniţă Ujhorod, pentru discuţii cu omologul său, Denîs Şmîhal.
Deşi unul dintre motivele vizitei este acela de a prezenta un pachet suplimentar de ajutor pentru Ucraina, Robert Fico va clarifica, de asemenea, poziţiile slovace care diferă de dorinţele Ucrainei, a spus premierul."Îi voi spune că vom bloca şi vom exprima veto-ul nostru pentru aderarea Ucrainei la NATO pentru că nu ar fi altceva decât baza unui al treilea război mondial", a spus Fico.
UPDATE 21:45 - Ucraina și SUA au desfășurat prima inspecție comună a armelor și a altor echipamente militare furnizate de Washington într-una dintre unitățile militare ucrainene, a informat Ministerul Apărării ucrainean.
Serviciul de Audit Intern al Ministerului Apărării și reprezentanți ai Forțelor Armate au participat la inspecție din partea ucraineană, alături de angajați ai Biroului de Cooperare pentru Apărare al Ambasadei SUA în Ucraina.
UPDATE 20:00 - Ucraina și SUA au desfășurat prima inspecție comună a armelor și a altor echipamente militare furnizate de Washington într-una dintre unitățile militare ucrainene, a informat Ministerul Apărării ucrainean.
Serviciul de Audit Intern al Ministerului Apărării și reprezentanți ai Forțelor Armate au participat la inspecție din partea ucraineană, alături de angajați ai Biroului de Cooperare pentru Apărare al Ambasadei SUA în Ucraina.
Inspectorii au examinat numerele de serie, condițiile tehnice și condițiile adecvate de depozitare a armelor, iar rezultatele nu au fost încă stabilite, potrivit Ministerului Apărării.
În timpul lucrului comun, nu au existat plângeri din partea reprezentanților SUA”, conform armatei ucrainene.
UPDATE 18:00 - Volodymyr Zelenski a vorbit despre realizarea de „noi acorduri bilaterale” care vor „reanima” dreptul internațional și a adăugat că noi pachete militare vor fi livrate „în săptămânile și lunile următoare”.
„Săptămâna viitoare vor avea loc mai multe lucrări internaționale, inclusiv cele cu partenerii noștri din UE. Vom spori activitatea. Acest lucru este valabil și pentru angajamentele de securitate din partea partenerilor. Elaborăm noi acorduri bilaterale puternice. Ianuarie și februarie trebuie să producă mai multe rezultate în acest domeniu. Putem vedea deja date specifice când astfel de documente noi și puternice pot fi semnate”, a scris Zelenski pe X, fosta Twitter.
UPDATE 17:00 - Rusia are o capacitate suficientă de apărare aeriană pe linia frontului Ucrainei și în Crimeea ocupată, dar nu pe teritoriul Rusiei, a declarat Yurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, într-un interviu, scrie The Kyiv Independent.
UPDATE 13:30 - Rusia a depășit Arabia Saudită și a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei în 2023, potrivit Reuters, citând date vamale chineze.
Rusia a livrat anul trecut 107,02 milioane de tone de țiței în China, ceea ce reprezintă echivalentul a 2,14 milioane de barili pe zi.
UPDATE 12:36 - Kievul are nevoie de mai multe arme dată fiind lungimea frontului, susține un consilier prezidențial
Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a îndemnat aliaţii Ucrainei să-i livreze ţării sale mai multe arme, pentru a o ajuta în apărarea împotriva invaziei ruse, dată fiind actuala stare a luptelor, informează sâmbătă dpa.
"Problema în acest stadiu al războiului este că numărul de arme, drone, grenade sau foc de artilerie nu este distribuit uniform. Acesta trebuie egalizat", a declarat Podoliak pentru publicaţia germană Bild.
Un singur scenariu este posibil şi anume întărirea Ucrainei cu arme de înaltă tehnologie, a subliniat el.
Nu de discuţii este nevoie, ci de investiţii în producţia de arme, a spus el, enumerând "rachete cu rază mare de acţiune, drone, grenade sau foc de artilerie". "Numărul de arme trebuie să fie mai mare", a afirmat Podoliak.
"Întreaga linie a frontului este de 1.300 de kilometri, iar luptele au loc pe o lungime situată între 600 şi 800 de kilometri", a spus Mihailo Podoliak.
UPDATE 11:14 - Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică anunţă că din nou sunt mine în jurul centralei nucleare de la Zaporojie
Noi mine au fost plasate în jurul centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, a anunţat, vineri seara, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), citată de lefigaro.fr.
Aflată sub controlul forţelor Moscovei din martie 2022, centrala, cea mai mare din Europa, a fost afectată de mai multe ori de întreruperi de energie electrică legate de lupte, iar armata rusă acuză în mod regulat Ucraina că o ameninţă. "Minele au fost relocate de-a lungul perimetrului centralei ZNPP", a precizat AIEA, cu sediul la Viena, într-un comunicat.
Minele fuseseră îndepărtate în noiembrie, dar au fost reinstalate, ceea ce este "incompatibil cu cerinţele de securitate ale AIEA", potrivit comunicatului. Ele se află "într-o zonă (...) interzisă angajaţilor care operează centrala", între gardul interior şi cel exterior al instalaţiei, potrivit AIEA. AIEA s-a plâns că agenţia încă nu are acces la mai multe părţi ale centralei.
UPDATE 9:57 - Rusia este categoric responsabilă de loviturile ucrainene pe teritoriul său, susține un ministru francez
Ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, a estimat vineri că Rusia este "categoric responsabilă" pentru orice "escaladare" şi lovituri ucrainene pe teritoriul său, într-un interviu acordat canalului LCI, notează AFP.
"Dacă există o escaladare, este condamnabilă, dar, inevitabil, Rusia este responsabilă. Atenţie să nu facem ca victima să pară agresor", a declarat Sébastien Lecornu, întrebat despre atacurile ucrainene în Rusia, din ce în ce mai frecvente.
"Toate victimele civile sunt o tragedie, inclusiv victimele civile ruse", a subliniat ministrul apărării. "Apoi, după ce am spus asta, Ucraina acţionează, totuşi, într-un cadru de legitimă apărare", a continuat el.
"Nu trebuie să permitem propagandei unora şi altora să ne facă să uităm acest lucru şi că Ucraina, în 99,8% din cazuri, efectuează loviturile pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia. Cele câteva lovituri care pot exista ici şi colo (în Rusia) nu trebuie să ne facă să uităm realitatea (...) a ceea ce se întâmplă din februarie 2022", a insistat demnitarul francez.
Financial Times: Rusia ar putea planifica o ofensivă majoră în 2024
Rusia ar putea planifica o ofensivă majoră pe frontul din Ucraina în vara lui 2024. Financial Times susţine acest lucru într-un articol, citat de Rnc-Ukraine. Articolul, care citează forţele de securitate ucrainene, scrie că obiectivul ofensivei ar putea fi ocuparea completă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. În plus, potrivit autorităţilor, nu este exclusă o altă încercare de ocupare a Harkovului sau a Kievului.
Moscova desfăşoară un alt avion de detectare radar cu rază lungă de acţiune pentru a-l înlocui pe cel doborât de Ucraina
Rusia a desfăşurat un alt avion de detectare radar cu rază lungă de acţiune A-50 pentru a-l înlocui pe cel doborât de forţele ucrainene săptămâna aceasta pe coasta de nord a Mării Azov, a scris Ministerul britanic al Apărării în actualizarea sa de informaţii. De data aceasta, însă, A-50 va opera mai departe de graniţele Ucrainei: „în interiorul teritoriului rus, lângă regiunea Krasnodar, mai la est de Ucraina”, se arată în raportul publicat cu privire la decizia Moscovei, comentează experţii londonezi.
Rusia: procuratura cere 28 de ani de închisoare pentru tânăra acuzată că l-a ucis pe bloggerul pro-Kremlin anul trecut la Sankt Petersburg
Procuratura a cerut o pedeapsă de 28 de ani de închisoare pentru Daria Trepova, tânăra rusă acuzată că l-a ucis pe bloggerul pro-Kremlin Vladlen Tatarski într-o cafenea din Sankt Petersburg în aprilie anul trecut, înmânându-i o statuetă plină cu explozibil, în timpul prezentarea unei cărţi. Explozia a avut loc în timp ce Trepova stătea calmă, la câţiva metri de Tătarski (născut Maxim Fomin), care vorbea publicului. Potrivit acuzării, femeia, care are 27 de ani, a predat statueta la ordinul cuiva din Ucraina, dar apărarea susţine că nu ştia ce era în interior. Aproximativ 30 de persoane au fost, de asemenea, rănite în atac. Potrivit autorităţilor ruse, serviciile secrete de la Kiev au organizat uciderea lui Tatarski, versiune susţinută şi de o anchetă a Washington Post. Serviciile ucrainene nu au comentat aceste dezvăluiri.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului: nu vom prelungi acordul pentru grâu
„Nu există nicio perspectivă de a revigora acordul pentru exportul de cereale către Marea Neagră”, din care Rusia s-a retras anul trecut. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a clarificat acest lucru, adăugând că „rutele alternative pentru transportul grâului ucrainean implică riscuri enorme”. În timpul unui briefing, Peskov a spus că „discuţiile” privind exporturile de cereale „nu mai au loc, probabil că nu există motive pentru a le relua. Acordul nu a fost niciodată implementat în partea care ne-a preocupat şi nu există perspective de implementare, nu le vedem”. Ucraina încearcă să stabilească noi rute pentru aprovizionarea cu cereale, dar pentru Peskov „sunt periculoase, pline de riscuri”.
Kiev: în armele ruseşti, până la 95% din componente sunt occidentale
„Până la 95% din componentele critice produse în străinătate găsite în armele ruseşti distruse în Ucraina provin din ţări occidentale”. Ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a scris asta pe X.
Kievul alocă 427 de milioane de euro pentru construirea de fortificaţii
Guvernul ucrainean a alocat în total peste 427 de milioane de euro pentru construcţia de structuri tehnice şi inginereşti, precum şi de fortificaţii, cu scopul de a consolida capacităţile defensive ale ţării în plină invazie rusă. „Continuăm să ne consolidăm în mod constant securitatea. Astăzi am alocat o sumă record pentru construcţia liniilor de apărare”, a anunţat premierul Denis Şmigal.
ISW: întreruperi de GPS în Polonia şi Suedia cauzate probabil de Moscova
Întreruperile ale sistemelor GPS care au avut loc în Polonia şi Suedia între decembrie şi ianuarie ar fi putut fi cauzate de exerciţiile de război electronic desfăşurate de Rusia în regiunea Kaliningrad. Aceasta este ipotezată de think tank-ul american ISW, citat de agenţia poloneză Pap. Presa poloneză a raportat că pe 16 ianuarie au avut loc perturbări deosebit de grave ale sistemului GPS în zonele de nord şi de est ale ţării, cum ar fi funcţionarea defectuoasă a dispozitivelor de navigaţie, la Varşovia şi Łódź, aminteşte Pap.
Anterior, în perioada 25-27 decembrie până în 10 ianuarie, cazuri similare au fost raportate în nord-vestul şi centrul Poloniei. De asemenea, au fost raportate tulburări în partea de sud a Mării Baltice, a spus ISW. Analiştii ISW, continuă Pap, au citat aprecierile analiştilor polonezi, potrivit cărora cazurile din decembrie ar putea fi legate de exerciţii neprecizate ale forţelor NATO în Marea Baltică sau de activitatea trupelor ruse în regiunea Kaliningrad, unde sistemul de bruiaj comunicaţii. s-au efectuat operaţiuni.
Alte cazuri au fost observate pe 12 ianuarie, în Suedia. Potrivit Serviciului Suedez de Informaţii şi Securitate Militară (MUST), adaugă agenţia poloneză, este posibil ca aceste perturbări să fi fost cauzate de activitatea Flotei baltice ruse..
Macron: Datoria noastră este să facem imposibilă victoria Rusiei
„Datoria noastră este să facem imposibilă victoria Rusiei”, asta a spus preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în cadrul tradiţionalei ceremonii de urări Forţelor Armate pentru noul an. „O victorie a Rusiei – a adăugat Macron – înseamnă sfârşitul securităţii europene”. „Vom continua să ajutăm ucrainenii – a insistat şeful de la Palatul Elysée – într-o manieră pragmatică şi completă”.
Statele baltice, „linie de apărare” la graniţa cu Rusia
Estonia, Letonia şi Lituania au ajuns la un acord privind crearea unei „linii de apărare” la graniţa cu Rusia. Acest lucru a fost raportat de Ministerul Apărării din Estonia. „Statele baltice au convenit să creeze o linie de apărare baltică de-a lungul graniţei de est. Este imperativ să folosim timpul cu înţelepciune, pentru a creşte pregătirea pentru apărare", a spus ministerul într-o postare pe pagina sa X (fostă Twitter). Ministerul Eston al Apărării a clarificat că acordul de linie a fost semnat astăzi la Riga de şefii departamentelor de apărare ale celor trei republici. Scopul creării unei „zone defensive” în următorii ani va fi „descurajarea şi, dacă este necesar, apărarea împotriva unei ameninţări militare”.
Moscova îl convoacă pe ambasadorul Franţei, „implicarea în Ucraina”
Ambasadorul Franţei în Rusia a fost chemat la Ministerul de Externe, care l-a notificat despre un protest faţă de „implicarea tot mai mare” a Franţei în conflictul din Ucraina. Acest lucru a fost relatat într-o notă citată de agenţia Ria Novosti. Ministerul Apărării din Moscova a declarat că într-un bombardament asupra oraşului Harkov din 16 ianuarie, trupele ruse au ucis „peste 60 de mercenari străini”, în timp ce alţi 20 au fost răniţi şi a spus că mulţi dintre ei erau francezi. La rândul său, Ministerul de Externe de la Paris a negat.