UPDATE 00.00 - Statele Unite și aliații lor au condamnat miercuri folosirea rachetelor nord-coreene de către Rusia în Ucraina, calificând acest lucru ca fiind detestabil, în timp ce Seulul a spus că tara invadată din februarie 2022 este un loc de testare pentru rachetele cu capacitatea nucleară ale Phenianului, informează Reuters.
UPDATE 23.00 - Portul Constanţa a înregistrat cele mai mari exporturi de cereale în 2023, datorită unei creşteri a livrărilor din Ucraina şi a proiectelor de infrastructură în curs de desfăşurare finanţate de Uniunea Europeană, a declarat miercuri pentru Reuters autoritatea portuară.
Traficul total de mărfuri la Constanţa s-a ridicat la 92,5 milioane de tone în 2023, în creştere cu 22,5% faţă de anul precedent, a precizat autoritatea portuară, conform News.ro.
Portul Constanţa a expediat 36 de milioane de tone de cereale anul trecut, ceea ce reprezintă o creştere cu 50% faţă de anul precedent.
Cerealele ucrainene au reprezentat cam 40% din acest total, adică 14 milioane de tone, în creştere de la 13 milioane la sfârşitul lunii noiembrie şi de la 8,6 milioane în întregul an 2022.
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Constanţa a devenit cea mai mare rută alternativă de export a Kievului de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, cerealele sosind aici pe şosea, pe calea ferată şi cu barje pe Dunăre.
UPDATE 21:00 - NATO va continua să sprijine Ucraina militar, economic şi umanitar.
Aliaţii NATO şi-au luat în mod ferm angajamentul, în cadrul unei reuniuni cu Ucraina, că vor continua să acorde acestei ţări ajutor militar, economic şi umanitar în faţa invaziei ruse care durează de aproape doi ani, a anunţat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord miercuri, informează Reuters.
Într-un comunicat dat publicităţii după conferinţa video, NATO a adăugat că statele membre plănuiesc să livreze Ucrainei "capabilităţi suplimentare în valoare de miliarde de euro".
UPDATE 19.00 - Lipsa perspectivei ca războiul cu Rusia să se încheie curând obligă autorităţile ucrainene să caute noi soldaţi în rândul populaţiei, cu măsuri de recrutare forţată foarte dezbătute acum şi pe care încearcă să le clarifice o nouă lege aflată în dezbaterea parlamentului de la Kiev, relatează miercuri agenţia EFE.
UPDATE 18.00 - Rusia intenționează să înceapă producția în serie a noii sale bombe aeriene ghidate „cu planare” Drel în acest an, a declarat un reprezentant al conglomeratului de stat pentru apărare Rostec, scrie presa rusă de stat, informează Reuters.
UPDATE 17.00 - Ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr, va semna joi, alături de omologii turc şi bulgar, Memorandumul de înţelegere privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, în formatul trilateral Republica Turcia, România şi Bulgaria, în cadrul unei ceremonii oficiale care se va desfăşura la Istanbul, potrivit News.ro.
UPDATE 13:00 Rușii se plâng că suferă de frig în case, din cauza lipsei de agent termic
Războiul din Ucraina are și efecte mai puțin popularizate, dar devastatoare, asupra populației ruse. În mai multe orașe mari sunt probleme majore cu încălzirea, iar mai mulți oameni i-au transmis liderului rus că mor în case de frig și se simt ca-n vremea celui De-al Doilea Război Mondial.
"De ce oficialii nu dau doi bani pe noi, locuitorii de rând? Primarul, șeful districtului, guvernatorul regiunii - toți acești funcționari primesc salarii de la noi, taxe pe care le plătim sincer. De ce nu fac ei nimic să ne ajute? Când temperatura în apartamente este de plus 4 grade, primim facturi la încălzire de 6, 10, 12, 37 mii de ruble. Vladimir Vladimirovici (PUTIN - N.R.), ajută-ne!”
UPDATE 11.30 - Zelenski, în turneu în țările baltice: Prima oprire - Lituania
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început miercuri un turneu în țările baltice, călătorind miercuri în Lituania, urmând apoi să viziteze Letonia și Estonia în zilele următoare, a spus el într-o postare pe rețeaua de socializare X, relatează Reuters preluată de HotNews.ro.
„Estonia, Letonia și Lituania sunt prietenii noștri de încredere și partenerii de principiu. Astăzi, am ajuns la Vilnius înainte de a merge la Tallinn și Riga. Voi purta discuții cu președintele, prim-ministrul, președintele Seimas și mă voi întâlni, de asemenea, cu politicieni, mass-media și comunitatea ucraineană. Securitatea, integrarea UE și NATO, cooperarea în materie de război electronic și drone și coordonarea în continuare a sprijinului european sunt toate pe ordinea de zi. Dar, înainte de toate și în primul rând, recunoștința noastră. Pentru sprijinul fără compromisuri pentru Ucraina din 2014 și mai ales acum, în timpul agresiunii pe scară largă a Rusiei”, a scris Zelenski pe rețeaua de socializare X, fostă Twitter.
Zelenski și președintele lituanian Gitanas Nauseda vor susține o conferință de presă comună programată pentru 11.25 GMT, a declarat separat Lituania.
Zelenski va ține și un discurs public, a spus biroul lui Nauseda.
Vizita surpriză la Vilnius, un susținător ferm al Kievului, vine în timp ce invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia este pe punctul de împlini 2 ani.
UPDATE 9.20 - Președintele rus Vladimir Putin a făcut miercuri o vizită neanunțată în Districtul autonom Ciukotka, cea mai estică regiune a Rusiei și cea mai apropiată de statul american Alaska, relatează Reuters.
Inclusiv agențiile de presă ruse par luate prin surprindere de deplasarea lui Putin în această regiune din Orientul Extrem Rus, agenția TASS de exemplu amintind doar că „șeful statului” a declarat anterior că nu a vizitat încă toate regiunile și că ar dori să vadă și Ciukotka.
Vladimir Putin is 100 kilometers from the United States today .
— Dan mutungi (@dannmuts) January 10, 2024
He flew to Russian Chukotka. From there to Alaska the distance is just a stone\"s throw away: 80 km across the Bering Strait and 3 km from Rotmanov Island. pic.twitter.com/gKySTMtCav
UPDATE - Totul s-a desfășurat departe de ochii lumii, iar la reuniunea de la Riad a participat și Ucraina, dar și delegații din țări prietene cu Putin, care l-au abandonat, precum India, Turcia și Arabia Saudită.
Summitul, care a avut loc în Arabia Saudită, acolo unde Rusia și China nu au fost invitate, a încercat să strângă sprijin semnificativ pentru Ucraina și pentru discuțiile de pace cu Moscova, potrivit Bloomberg.
Întâlnirea nedezvăluită anterior a consilierilor de securitate națională din 16 decembrie 2023 a avut loc la Riad și a urmat unei reuniuni mai mari, mediatizate, menite să contracareze încercările Moscovei de a diviza și de a numi Ucraina și aliații săi niște țări care nu doresc să negocieze încheierea războiului.
Formatul mai mic a permis o discuție mai liberă și mai sinceră cu privire la așa-numita formulă de pace a Ucrainei și planurile de avansare a acestui proces, precum și principiile pentru o eventuală interacțiune cu Rusia în viitor.
În SUA și Uniunea Europeană, peste 100 de miliarde de dolari în ajutoare vitale au stagnat în procesele de aprobare de la Washington și Bruxelles, în timp ce contraofensiva Ucrainei de anul trecut nu a reușit să realizeze o breșă majoră pe câmpul de luptă.
Între timp, unele state UE nu își îndeplinesc angajamentele pe care le-au făcut de a oferi Kievului mai multe arme și muniție de artilerie, în timp ce Ucraina se confruntă cu valuri repetate de atacuri cu rachete rusești. Războiul Israel-Hamas a alimentat, de asemenea, diferențe de păreri cu Sudul Global.
Nu s-au înregistrat progrese majore la ultima întâlnire, desfășurată la Riad, potrivit unor persoane familiare cu reuniunea secretă. Ucraina și aliații săi G-7 au continuat să reziste apelurilor din partea națiunilor din Sudul Global de a se angaja direct cu Rusia, în negocieri de pace.
În timp ce oficiali de rang înalt din India, Arabia Saudită și Turcia, care par hotărâte să-l abandoneze parțial pe Putin, s-au alăturat întâlnirii din decembrie de la Riad, alte națiuni importante din Sudul Global care veniseră la unele dintre sesiunile mai mari anterioare - în special China, Brazilia și Emiratele Arabe Unite - nu și-au trimis reprezentanții.
Kievul și aliații săi din G7 și-au reafirmat punctul de vedere conform căruia o pace justă trebuie să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și au susținut că obiectivele președintelui rus Vladimir Putin nu s-au schimbat și că nu a dat semne serioase că dorește negocieri de fond și a eșuat să respecte acordurile din trecut. Aliații au precizat că vor continua să susțină Ucraina, iar UE și SUA au spus că sunt încrezătoare că pachetele de sprijin vor fi convenite.
