Summitul de la Bruxelles a început cu o cină, joi seara, şi a continuat cu aproximativ trei ore de discuţii în cursul nopţii, însă fără niciun rezultat. Există în continuare o divizare între unele ţări est-europene şi restul statelor membre UE.
"Avem în continuare mult de muncă. Poziţiile exprimate nu s-au schimbat", a spus cancelarul german Angela Merkel, la capătul discuţiilor.
Noii lideri politici din Polonia şi Cehia au păstrat frontul comun cu Ungaria şi Slovacia, potrivit căruia ţările lor nu pot accepta un flux mare de imigranţi, în special musulmani. Premierul ceh Andrej Babis a catalogat dezbaterea drept "destul de furtunoasă" şi a precizat că premierul grec Alexis Tsipras a fost "destul de agresiv".
Angela Merkel şi premierul italian Paolo Gentiloni au fost printre cei care au cerut ca toate ţările să respecte cotele obligatorii privind relocarea persoanelor care necesită azil, concentrate pe coasta mediteraneană.
Premierul olandez Mark Rutte a declarat că nu exclude o decizie dură pentru impunerea cotelor de imigranţi în rândul tuturor statelor membre, printr-un vot majoritar în cadrul Consiliului European în 2018.
În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a aprobat un plan privind relocarea a 160.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia în celelalte state membre UE, dar până în prezent doar 30.000 de persoane au fost primite în alte ţări.
În afară de Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta şi Suedia, cotele de primire a refugiaţilor pentru celelalte ţări erau sub 50%. Polonia, Ungaria şi Cehia au refuzat să accepte refugiaţi, iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii Europene de Justiţie. Procesele ar putea conduce la sancţiuni financiare pentru aceste state membre, dar pot trece luni sau ani până la soluţionarea disputei.
