Expoziţia permanentă aduce un omagiu victimelor reprimării brutale a mişcării studenţeşti pentru democraţie, la 3 şi 4 iunie 1989, în capitala chineză.
În restul Chinei, orice referire la acest episod sângeros, soldat cu peste 1.000 de morţi, un bilanţ care nu include morţii din provincie potrivit unor surse independente, este interzisă. Numeroşi chinezi ignoră în continuare această perioadă neagră. Puterea comunistă nu a publicat niciodată bilanţul victimelor.
Alianţa de Susţinere a Mişcărilor Patriotice din China (Alliance in Support of Patriotic Democratic Movements of China), organizatoarea acestor comemorări, se află şi la originea priveghiului anual, organizat pe 4 iunie, dedicat victimelor evenimentelor, la care participă zeci de mii de persoane.
Inaugurarea, sâmbătă, a primului muzeu dedicat Tiananmenului a fost perturbată de către o manifestaţie la care au participat aproximativ zece militanţi prochinezi, care au strigat "trădători", referindu-se la membrii Alianţei care a fondat muzeul.
"Uită masacrul de Nankin şi nu vorbesc decât de 4 iunie", striga un manifestant, referindu-se la acest eveniment din al Doilea Război Mondial, în care armata japoneză a masacrat, potrivit Beijingului, peste 300.000 de chinezi.
Revendicându-se la "Grupul 6.4 al Adevărului" (6.4 fiind data de 4 iunie), aceşti militanţi prochinezi acuză Alianţa, care a finanţat memorialul, că prezintă părtinitor această "rebeliune contrarevoluţionară" şi subliniază că au fost ucişi şi militari în cursul confruntărilor cu studenţii la Tiananmen.
Această manifestaţie nu a putut, totuşi, să împiedice, sâmbătă, numeroşii vizitatori să se aşeze la coadă - inclusiv mulţi din China continentală -, la intrarea în muzeul de la Hong Kong, pentru a-l vizita.
"După această vizită, viziunea pe care o am asupra evenimentelor este radical diferită", a declarat, la ieşire, Kitty Kau. "Mulţi chinezi habar nu au de evenimentele de la 4 iunie, iar chiar dacă ar şti nu ar vorbi despre ele", a adăugat această chineză originară de pe continent dar care locuieşte la Hong Kong de 12 ani.
"Dacă, într-o zi, s-ar deschide un muzeu la Beijing, evenimentele din (Piaţa) Tiananmen ar fi prezentate cu totul alt fel", a declarat Jonathan Chan, la un sfert de secol după ce a trăit evenimentele despre care are o amintire vie şi dureroasă.
Aceste memorial de 75 de metri pătraţi, situat în carterul comercial East Tsim Sha Tsui, prezintă fotografii de la manifestaţii şi reprimarea cu ajutorul armatei care a urmat, inclusiv imaginea cunoscută la nivel mondial a unui manifestant care sfidează singur, în picioare, un tanc al armatei chineze.
La memorial este expusă, de asemenea, o statuie înaltă de doi metri a Zeiţei Democraţiei, asemănătoare celei ridicate în urmă cu 25 de ani în Piaţa Tiananmen.
De la revenirea sub jurisdicţia chineză, în 1997, Hong Kongul beneficiază de un statut de semiautonomie, care-i garantează un nivel de libertate civilă fără egal în restul Chinei.
