În deschiderea ceremoniei de comemorare, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a numit Holocaustul „cea mai mare crimă din istorie. O crimă menită să șteargă un popor de pe fața pământului. O crimă menită să provoace groază unor generații întregi. O crimă care a modelat proiectul nostru european modern, într-o întruchipare a promisiunii atemporale: să nu se mai întâmple niciodată”.
Aceasta a subliniat că Holocaustul nu a avut loc peste noapte și că semnalele de alarmă ar fi trebuit să sune cu mult înainte să devină realitate. „În ciuda anilor care au trecut, comemorarea Holocaustului rămâne esențială, deoarece antisemitismul încă există, iar generația noastră este ultima care ascultă mărturii directe ale supraviețuitorilor Holocaustului”, a continuat președinta Metsola.
Parlamentul European va apăra întotdeauna valorile respectului, demnității umane, egalității și speranței, a promis aceasta, adăugând că Parlamentul nu va fi niciodată redus la tăcere în lupta sa pentru apărarea valorilor umane și respingerea urii și discriminării.
În discursul său, președintele Israelului, Isaac Herzog, a subliniat faptul că "inima și gândurile mele sunt alături de frații și surorile mele uciși în Holocaust, a căror singură crimă a fost faptul că erau evrei și plini de omenie”.
„Europa nu ar putea fi ceea ce este fără evrei”, a adăugat președintele Herzog, dar antisemitismul, „ca o boală autoimună”, a făcut ca Europa să atace o parte a propriului ADN, iar o istorie comună de milenii a fost astfel ștearsă. El a subliniat că antisemitismul nu a apărut din neant - „mașina morții naziste nu ar fi reușit să-și îndeplinească viziunea teribilă dacă nu ar fi întâlnit în cale un sol fertilizat de ura împotriva evreilor”. Pentru președintele Herzog, antisemitismul și negarea Holocaustului încă există, sub noi forme și răspândite prin canale noi – în special pe internet. „Distanța dintre o postare pe Facebook și distrugerea pietrelor funerare într-un cimitir este mai scurtă decât ne-am putea imagina”, a spus acesta. „Mesajele bolnave de pe Twitter pot într-adevăr ucide.”
Europa are de jucat un rol vital în contracararea antisemitismului, a subliniat Herzog. Făcând apel la eurodeputați să nu ignore creșterea antisemitismului, acesta i-a implorat să „asculte semnalele de avertizare, să detecteze simptomele pandemiei de antisemitism și să o combată cu orice preț”. „Trebuie să vă asigurați că fiecare evreu care dorește să trăiască în țările dumneavoastră poate face acest lucru în siguranță și fără teamă.” Prin educație, legislație și orice alte instrumente de care dispun, eurodeputații și UE ar trebui să se angajeze să elimine rasismul, ura și antisemitismul sub toate formele lor. De asemenea, președintele Herzog a solicitat Parlamentului European să adopte definiția antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului.
El a subliniat că „cei care critică Statul Israel nu trebuie să ajungă să nege însăși existența acestuia, ca stat național al poporului evreu.” Vorbind despre relațiile dintre Europa și Israel, el a spus că „Statul Israel și Europa au o legătură indestructibilă”. Interesele noastre comune și, cu atât mai mult, valorile noastre comune, ne dictează prezentul și ne modelează viitorul.” El a solicitat eurodeputaților și UE să extindă, să aprofundeze și să consolideze acest parteneriat pentru a combate mai bine provocările contemporane cu care se confruntă Israelul și UE, inclusiv amenințarea reprezentată de Iran pentru propriul popor, pentru Israel și pentru Orientul Mijlociu și Ucraina.
