'Europa nu are dreptul să ne spună ce să facem cu impozitele. Acest lucru îl decidem noi, nu Bruxelles-ul', a fost una dintre replicile lui Renzi în fața criticilor față de scăderea unele taxe.
Ultimul motiv de dispută între Roma și Bruxelles îl constituie inițierea de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement împotriva Italiei, după ce guvernul de la Roma a acordat companiei siderurgice Ilva un împrumut în valoare de 300 de milioane de euro, considerat de executivul comunitar drept ajutor de stat. Ministrul italian al transporturilor, Graziano Delrio, susține însă că s-a făcut tot ce se putea pentru salvarea respectivei societăți, astfel că acest împrumut este singura opțiune rămasă, scrie Agerpres.
Potrivit cotidianului La Reppublica, disputa pe tema împrumutului acordat companiei Ilva este doar unul dintre cele trei fronturi ale războiului european purtat de Renzi.
Un alt front este legat de ajutoarele de stat acordate băncilor italiene. CE nu agreează decizia privind salvarea băncii Tercas și în prezent evaluează decretul 'Să Salvăm Băncile' aprobat cu câteva luni în urmă de guvernul de la Roma și care a permis supraviețuirea a patru mici entități financiare.
De fapt, deciziile lui Renzi arată că el vrea să lupte împotriva măsurilor de austeritate impuse Italiei de la Bruxelles după criza din anul 2008, cea mai importantă fiind atingerea unei ținte de deficit bugetar de 1,8% din PIB.
Șeful executivului italian sprijină acum o politică bazată pe creștere, iar bugetul pe anul viitor este construit pe ideea stimulării consumului, astfel că deficitul bugetar proiectat ajunge la 2,4% din PIB. Guvernul de la Roma speră de asemenea ca executivul comunitar să nu includă în calculul deficitului sumele cheltuite ca urmare a valului de migranți, pe care autoritățile italiene le estimează la circa 6,5 miliarde de euro.
Cât despre cel de-al treilea front, acesta a fost deschis în relațiile cu Germania, pe care premierul italian o acuză că hotărăște în locul Comisiei Europene sau cel puțin îi influențează acesteia deciziile, apreciind de asemenea că și executivul comunitar la rândul său are tendința de a favoriza Berlinul.
Opoziția Germaniei față de crearea unui sistem comun de garantare a depozitelor bancare în zona euro și extinderea gazoductului Nord Stream — care leagă Rusia de Germania — după ce a fost abandonat proiectul gazoductului South Stream — ce ar fi avut o ramificație și către Italia — sunt doar două motive ale tensiunilor dintre Roma și Berlin.
Într-un interviu acordat săptămâna aceasta publicației Financial Times, Renzi a acuzat-o pe șefa guvernului de la Berlin, Angela Merkel, că a impus Europei politica de austeritate ce a condus la ascensiunea partidelor populiste în țări precum Grecia, Portugalia sau mai nou Spania, el reproșând totodată instituțiilor europene că au un dublu standard. 'Europa trebuie să servească tuturor celor 28 de țări membre, nu doar uneia', a subliniat Renzi, făcând aluzie la Germania.
