"Nu este deloc obiectivul meu să fac nici cel mai mic comentariu în privinţa guvernului pe care tocmai l-a format (...) Sunt împotriva oricăror prejudecăţi", a declarat Jean-Claude Juncker la finalul unei întrevederi la Bruxelles cu Sebastian Kurz.
Austriacul a devenit luni, la 31 de ani, cel mai tânăr şef de guvern din Europa, în fruntea unui cabinet în care extrema dreaptă a obţinut posturi cheie ca internele, apărarea şi externele.
"Acest guvern a luat foarte clar o poziţie în favoarea Europei şi asta este ce contează pentru mine", a insistat Jean-Claude Juncker.
"Vom judeca guvernul austriac, la fel ca toate guvernele, după acţiunile sale", dar "ce a fost scris în programul guvernului ne convine aproape 100%", a adăugat şeful executivului european.
Sebastian Kurz, care şi-a înmulţit declaraţiile de fidelitate faţă de UE în pofida alianţei sale cu extrema dreaptă eurosceptică şi prorusă, a continuat marţi seară în acelaşi registru.
Cancelarul austriac a dat asigurări că doreşte "să întărească Europa" în privinţa "chestiunilor importante", dar şi-a exprimat dorinţa ca aceasta să joace un rol mai mic în chestiunile minore.
"Suntem o ţară proeuropeană, suntem un guvern proeuropean", a subliniat Sebastian Kurz a cărui ţară va asigura preşedinţia prin rotaţie a UE în al doilea semestru din 2018.
Mai devreme, el s-a întâlnit cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, al cărui rol este de a coordona summiturile liderilor celor 28 de ţări din UE.
"Îl văd ca pe un conducător energic, determinat şi proeuropean", a scris pe Twitter Donald Tusk care i-a adresat luni o scrisoare cancelarului austriac pentru a-şi afirma încrederea în "rolul constructiv" pe care îl va juca guvernul său în rândul UE.
În februarie 2000, FPOe, condus de Joerg Haider, a mai făcut parte din guvernul austriac, în cadrul unei coaliţii cu conservatorii, provocând reacţii puternice în Europa.
Celelalte 14 ţări membre ale Uniunii, alcătuită atunci din 15 membri, au decis să sancţioneze Viena, suspendând toate contactele bilaterale cu guvernul condus de cancelarul Wolfgang Schuessel.
Acestea au vrut să îşi manifesteze astfel dezaprobarea pentru o alianţă cu un partid având valori incompatibile cu ale Uniunii. Ţările europene au renunţat la sancţiuni şapte luni mai târziu, reaminteşte AFP.
