Steve Banks, un bărbat de 45 de ani, din Marea Britanie, a ajuns în stare gravă la spital. Acolo, i s-a pus un diagnostic crunt: infecție cu coronavirus. Starea sa era atât de gravă, încât medicii i-au dat doar 1% șanse de supraviețuire.
"Când am deschis ochii pentru prima dată după 50 de zile în care plămânii mei fuseseră ventilați mecanic, eram confuz total. Nu știam unde mă aflu, nici ce-i cu mine. Țin minte că la capul meu era o asistentă care, când a văzut că mișc, a început să aplaude și să strige ușor la mine: "Bravo! Foarte bine!" Nici nu știam ce se întâmplă. Apoi, m-a ajutat să-mi sun soția și ne-am văzut printr-un apel video. Am plâns mult atunci, și eu, și ea...", povestește Steve, citat de Daily Mail.
Bărbatul susține că a început să manifeste primele simptome pe 17 martie. "Parcă mă lovise cineva în cap. Am plecat devreme de la serviciu și m-am dus acasă, unde m-am băgat direct în pat. Niciodată nu mai făcusem așa ceva. Lisa, soția mea, a sunat imediat la Urgență și, după ce le-a descris starea, medicii i-au spus că par simptome Covid și ne-au recomandat să ne autoizolăm", spune Steve.
"După doar 6 zile, tușeam atât de puternic, încât nu mai puteam nici să respir. Făcusem febră, aveam 40 de grade, ardeam! Medicii au venit să mă consulte, dar mi-au spus că mai pot sta acasă. Nu doreau să ducă la spital cazuri care nu necesitau, spuneau ei, internarea. După alte două zile, gâfâiam atât de tare că abia mai respiram. Și totuși, mă simțeam atât de rău încât nici nu am sesizat asta. Nu-mi dădeam seama ce se întâmplă cu mine", a adăugat Steve.
Din fericire pentru el, Lisa a vorbit cu o prietenă care le-a recomandat să meargă de urgență la spital. Acolo, medicii i-au indus coma și soției sale i-au spus că-i dau doar 1% șanse de supraviețuire. Organele vitale începuseră deja să cedeze rând pe rând, iar Steve părea că se îndreaptă spre capătul vieții.
Săptămânile au trecut și brusc, undeva în mai, Steve a fost detubat. Apoi a început să se ridice din pat. "În primele zile, îmi simțeam trupul ca de piatră", își amintește bărbatul. Până la sfârșitul lunii, a fost externat, starea sa de sănătate fiind îmbunătățită vizibil.
"Ulterior, am vorbit cu unul din medicii care m-au tratat. Mi s-a spus că am fost unul dintre cei mai afectați pacienți. Eram destul de slab, avusesem de două ori pneumonie, dar tot nu și-au dat seama de ce am făcut o formă atât de gravă de Covid", a mai spus Steve.
Deși a rămas cu sechele de natură psihologică, frica de a trăi în comunitate fiind una din ele, Steve încă are probleme de respirație, dar speră să se poată întoarce la serviciu în primăvară.
