În privința eurodeputatului român Sorin Moisă, Politico.eu menționează că este cel mai influent eurodeputat din a doua cea mai mare delegație socialistă din PE, cea a României, și că a fost adjunct al șefului de cabinet al fostului comisar european al României, Dacian Cioloș. El și-a prezentat în 2016 demisia din calitatea de raportor din umbră pentru acordul de liber schimb UE-Canada, din cauza refuzului acestei țări de a liberaliza regimul vizelor pentru români, notează publicația, care îl încadrează pe Moisă în așa-numitul trib al 'Campionilor naționali'.
Articolul din Politico notează că, în ciuda faptului că Parlamentul European nu este atât de important printre instituțiile europene ca executivul comunitar, care inițiază legile, sau precum Consiliul, care are puterea de a bloca sau trece o inițiativă, mulți eurodeputați au reușit să aibă o influență politică tangibilă în Europa și în această listă sunt incluși care fac cel mai bine acest lucru, relatează Agerpres.
Printre criteriile avute în vedere sunt stabilirea agendei pentru PE, faptul că s-au făcut remarcați dintre colegii lor și că au dat tonul în arena legislativă, dar și în dezbaterea politică din UE, în care eurodeputații joacă frecvent rol de ambasadori. Pe de altă parte, în întocmirea listei, notează autorul, nu s-a ținut cont de criterii precum gen, vârstă sau naționalitate.
De asemenea, au fost create mai multe grupuri, sau triburi, în care au fost incluși cei 40 de eurodeputați, pentru a reflecta faptul că în parlament au loc lupte pentru putere care trec de diviziunile partinice.
În prezent, de exemplu, notează Politico, există tensiuni între Conferința președinților (liderilor grupurilor din PE numiți 'Party Powerbrokers' sau 'Deținători ai puterii din partea partidelor') și Conferința președinților de comisii (numiți 'Big Beasts') privind cine ar trebui să aibă mai multă influență în stabilirea agendei parlamentului.
În același timp, s-au făcut distincții între noua generație mai deschisă către agenda digitală — așa-numitele 'stele în devenire' ('Rising Stars') — și cei care preferă să realizeze acorduri în spatele ușilor închise.
Nu în ultimul rând, s-a făcut distincție între cei care cred în UE și cei care și-ar dori ca aceasta să nu existe sau ca țara lor să nu fie membră a blocului comunitar, incluși în tribul 'Valul populist' ('Populist Wave').
Cel mai izbitor aspect al listei este numărul eurodeputaților germani. Deși Germania reprezintă 16% din populația UE, eurodeputații germani reprezintă 35% din listă, pe care se află cel puțin câte un reprezentant din 14 țări. Pe de altă parte, numai șapte nume de pe listă provin din Europa Centrală și Europa de Est.
Practic, pe listă sunt 16 eurodeputați germani, cinci din Marea Britanie, trei din Franța și Italia, câte doi din Belgia, Olanda și Polonia și câte unul din șapte țări — România, Cehia, Danemarca, Estonia, Lituania, Slovenia și Suedia.
Politico.eu notează că lista nu este o colecție a celor mai lungi CV-uri sau al numelor care s-au bucurat de cea mai mare recunoaștere. Astfel de eurodeputați, care nu au fost incluși pe listă, ar face parte dintr-o așa-numită categorie 'The Ex-Files'. Ei bântuie holurile PE de multe ori ca niște 'fantome', foști mahări din administrațiile naționale sau europene, care acum se mulțumesc cu roluri mai puțin importante în Parlamentul European, scrie revista. Potrivit Politico, grupul PPE este unul care s-a remarcat în mod special la atribuirea unor astfel de poziții.
Printre acești 'foști' se află și tineri, precum fosta candidată a Verzilor la funcție de președinte CE, Ska Keller, și bătrânul fondator al Frontului Național, Jean-Marie Le Pen. Patru foști comisari europeni — Viviane Reding, Antonio Tajani, Danuta Huber și Janusz Lewandowski — nu au fost nici ei incluși pe lista eurodeputaților 'care contează cu adevărat', la fel ca și foștii miniștri francezi Rachida Dati și Michele Alliot-Marie.
În final, pentru a pune lucrurile în perspectivă, Politico subliniază că pentru fiecare eurodeputat de pe listă, 19 au fost excluși.