"Nu avem de gând să acceptăm limitarea sistemelor antibalistice, deoarece avem nevoie de flexibilitate pentru a contracara o ameninţare dinamică şi evolutivă. Coreea de Nord dispune de o cantitate mare de rachete balistice şi le testează frecvent", a declarat Frank Rose, adjunct al secretarului de Stat american responsabil de Controlul Armamentului, explicând că rachetele nord-coreene pot atinge deja Coreea de Sud, Japonia şi posibil Statele Unite.
Rusia a exprimat preocupări majore în legătură cu sistemele antibalistice amplasate de Alianţa Nord-Atlantică în România şi Polonia, transmițând de fiecare dată avertizări în legătură cu posibilele consecințe care ar putea apărea. Moscova a acuzat, de multe ori, că aceste sisteme antirachetă reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF).
De altfel, Vladimir Putin a lansat personal, pentru prima dată, în luna octombrie a anului trecut, o ameninţare faţă de sistemul antirachetă din România. "Extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse," afirma la acel moment, potrivit Reuters, preşedintele Rusiei, care își exprima preocuparea că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse.
"Bazele antibalistice americane construite în Europa de Est pot găzdui sisteme militare ofensive. Apropo, programul nuclear al Iranului a fost rezolvat. Nu mai există nicio ameninţare din Iran şi nici nu a existat vreodată, spunem noi. De aceea motivul care i-a făcut pe partenerii noştri americani să construiască sistemul antirachetă nu mai există. SUA au efectuat recent primul test al sistemului antirachetă din Europa. Ce înseamnă asta?S-a încercat înşelarea noastră şi a întregii lumi. Cu alte cuvinte, am fost induşi în eroare", declara, la acel moment Putin, prezent la Soci.
Pe de altă parte, un oficial rus avertiza, în aceeași perioadă, că aceste sisteme reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştienţizeze "responsabilitatea" montării acestor elemente şi să renunţe la plan "cât nu este prea târziu".
"Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. - Aegis, conform terminologiei NATO) "riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale. Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare. Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu", spunea atunci Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe, potrivit Interfax citată de Mediafax.
Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă, care va fi amplasat în România, nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă, instalate în Europa, nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord, notează Mediafax.
