Săptămâna aceasta, mai mult de 2.000 de trupe din nouă state membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au luat parte, în Polonia, la primul exerciţiu militar din istoria "Forţei".
Alianţa, dominată de Statele Unite, a creat în 2002 această "Forţă de reacţie rapidă", dotată cu aproximativ 13.000 de oameni, cu capacitatea de a se mobiliza mult mai rapid decât forţele principale.
Însă criza din Ucraina şi intervenţia Moscovei în susţinerea separatiştilor proruşi au demonstrat că această forţă ar putea să nu fie suficient de rapidă, în actualul climat de securitate, care a evoluat mult.
În septembrie, şefii de stat şi de Guvern din NATO au aprobat o structură mai uşoară şi mai rapidă, forţa cunoscută sub numele de "vârf de lance", alcătuită din 5.000 de oameni, capabilă să de mobilizeze în termen de zile şi nu de luni.
Consolidarea acestei Forţe foarte rapide progresează într-un ritm bun, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, care a adăugat că NATO urmează să-şi "accelereze procesul decizional" pentru a face faţă noilor provocări, prin crearea în cadrul structurii sale de comandă a unui nou cartier general care să coordoneze problemele de logistică.
Noul secretar american al Apărării Ashton Carter urmează să participe pentru prima oară la această reuniune, la Bruxelles, în contextul în care Washingtonul a promis să facă mai mult pentru a-şi asigura aliaţii, în special statele din fostul bloc de Est îngrijorate de actuala politică a Moscovei. Ultima promisiune: pre-amplasarea unor echipamente militare "grele" în mai multe şări est-Europene, printre care şi România.