NATO își resetează politica și lasă în urmă Războiul Rece, odată cu primele planuri majore de apărare din ultimele decenii, relatează Reuters într-o analiză.
La summitul de la Vilnius, care va avea loc în 11-12 iulie, NATO „revine” în viitor, liderii urmând să aprobe mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia, pentru prima dată de la Războiul Rece încoace, modul în care Alianța ar răspunde unui atac rusesc.
Este o schimbare fundamentală de abordare după ce NATO nu a considerat că este necesar să elaboreze planuri de apărare pe scară largă timp de decenii, implicându-se în conflicte mai mici în Afganistan și Irak, convinsă fiind că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.
Însă, odată cu cel mai sângeros război din 1945 încoace, ce depășește granițele Ucrainei, NATO avertizează acum că trebuie să aibă planurile puse la punct cu mult înainte de a izbucni un conflict cu un adversat asemănător Moscovei.
ROB BAUER: TREBUIE SĂ NE PREGĂTIM, UN CONFLICT POATE IZBUCNI ORICÂND
Unul dintre cei mai importanți oficiali militari ai Alianței - amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului Militar NATO, susține că „diferența fundamentală dintre gestionarea crizelor și apărarea colectivă este că nu noi, ci adversarul nostru este cel care impune calendarul. Trebuie să ne pregătim pentru situația în care un conflict poate izbucni în orice moment“.
Astfel că NATO, prin pregătirea planurilor regionale, va oferi, de asemenea, țărilor membre îndrumări legate de modul în care să fie îmbunătățite forțele și logistica.
„Aliații vor ști exact ce forțe și capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să se desfășoare“, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre documentele strict secrete prin care, la fel ca în Războiul Rece, anumite trupe vor fi repartizate pentru apărarea unor regiuni.
PLANURILE NATO - FINANȚAREA CU CHELTUIELILE PENTRU APĂRARE MAJORATE
Planurile de care vorbește NATO, adoptarea lor, oficializează practic procesul declanșat odată cu anexarea ilegală a Crimeei în 2014 de către Rusia. Asta i-a determinat pentru prima oară pe aliații occidentali să desfășoare trupe de luptă în est, Marea Britanie, Canada și Germania preluând fiecare conducerea a câte unui grup de luptă în Estonia, Letonia și Lituania, iar SUA a unui batalion în Polonia. După invadarea Ucrainei de către Rusia, aceste grupuri de luptă din nordul flancului estic au fost completate din primăvara anului 2022 cu alte patru noi grupuri de luptă în partea de sud, în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România, cel de la noi din țară fiind condus de Franța.
În vara lui 2022, la summitul de la Madrid unde a fost adoptat și noul Concept Strategic al Alianței, în care Rusia este definită drept principala amenințare la adresa securității euro-atlantice, liderii NATO au resetat politica NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, cu planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.
Deficiențele legate de capacitatea NATO de a produce suficiente arme și muniții au fost evidențiate de lupta pentru a ține pasul cu cererile Ucrainei, iar NATO trebuie, de asemenea, să modernizeze logistica, neglijată de mult timp, necesară pentru a desfășura rapid trupe pe calea ferată sau pe șosea.
Pentru a pune în aplicare planurile regionale este nevoie de finanțare, și, de aceea, Stoltenberg a vorbit despre creșterea procentului din PIB al fiecărei țări aliate pentu cheltuielile militare, acest subiect urmând să fie discutat și la Vilnius.
Oficialii NATO susțin că ar fi nevoie de câțiva ani pentru ca planurile să fie aplicate în totalitate, deși subliniază că Alianța poate intra imediat în luptă dacă este necesar.
NATO SUSȚINE CĂ PLANURILE REGIONALE NU ÎNSEAMNĂ O RELUARE A RĂZBOIULUI RECE
Dar, în timp ce multe caracteristici seamănă cu formația militară a NATO, s-a extins față de până în anii 90. Alianța s-a întins cu încă aproximativ 1.000 de km spre est și are 31 de țări membre.
Prin aderarea Finlandei anul trecut, în 2022, s-a dublat granița NATO cu Rusia la aproximativ 2.500 km, ceea ce duce la o abordare mai flexibilă a desfășurărilor de forțe decât în trecut, când Germania era considerată principala zonă de luptă în cazul unui atac sovietic.
În același timp, NATO nu se mai pregătește să ducă un război nuclear la scară largă împotriva Moscovei și a aliaților săi - dintre care majoritatea sunt acum membri NATO - a declarat istoricul Ian Hope, istoric la Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) al NATO.
„Nu ne imaginăm tipul de acțiuni din timpul Războiului Rece, în care forțele aliate s-ar confrunta cu atacuri la scară largă din partea țărilor Pactului de la Varșovia”, a spus el, arătând că trebuiau limitate rapid conflictele regionalizate.
Și internetul, dronele, armele hipersonice și un flux rapid de informații sunt noi provocări pentru NATO.
"Vestea bună este că vorbim despre un câmp de lucru transparent. O criză în devenire poate fi monitorizată cu toți sateliții, cu toate informațiile", a mai declarat generalul locotenent Hubert Cottereau, adjunctul șefului de stat major al SHAPE.
Această transparență este unul dintre motivele pentru care NATO, contrar cerințelor statelor baltice, nu vede nicio nevoie imediată de a crește numărul de trupe în est.
"Cu cât adună mai multe trupe la graniță, este ca și cum ai avea un ciocan. La un moment dat, vrei să găsești un cui", a avertizat Cottereau. „Dacă rușii adună trupe la graniță, asta ne va face nervoși, dacă noi adunăm trupe la graniță, asta îi va face nervoși”.
